Cum pot dormi păsările în timpul zborului

Mulțumită zborurilor extrem de lungi ale păsărilor migratoare, oamenii de știință consideră că, anumite păsări sunt capabile să doarmă în timpul zborului. Un nou și remarcabil experiment, efectuat de către o echipă internațională de cercetători, a demonstrat că acest lucru este adevărat, arătând că păsările pot trage un pui de somn pe lungile lor trasee.

Într-un studiu recent, publicat în Nature Communications, Niels Rattenborg de la Intitutul Max Planck de Ornitologie din Germania și colegii săi de la alte instituții au dovedit pentru prima dată că păsările migratoare pot dormi fie odihnindu-și câte o emisferă a creierului în timpul zborului, fie cu ambele emisfere inactive simultan. În mod remarcabil, aceste păsări își păstrează capacitatea de navigație în timpul somnului REM (adânc), ceea ce implică pierderea temporară a tonusului muscular.

Cercetătorii sunt conștienți de faptul că anumite păsări, precum lăstunii, păsările cântătoare, fugacii de țărm și păsările de baltă nu dorm nici pe departe suficient. Pentru a râmăne treze pe traseul lor, zile, săptămâni sau chiar luni întregi, cercetătorii, consideră că aceste păsări migratoare au dezvoltat capacitatea de a dormi pe timpul zborului, însușindu-și somnul uniemisferic, adică dorm cu doar o parte a creierului. Și de fapt, așa cum descriam și într-un articol anterior, delfinii și-au însușit de asemenea acest obicei, pentru a evita înecarea. Somnul uniemisferic permite unui animal să poată beneficia de odihnă, dar în acelaș timp îl ajută să mențină gradul de conștientizare a împrejurimilor sale.

Lucrând împreună cu cercetători de la Universitatea din Zurich și Institutul Federal Elvețian de Tehnologie, echipa lui Rattenborg a dezvoltat un dispozitiv care poate realiza electroencefalograme (EEG) pentru ca cercetătorii să observe schimbările din creierul păsărilor.

Dispozitivul, atașat unei fregate (pasăre care zboară timp de câteva săptămâni continuu pentru a vâna pești) femelă adult, a reușit să capteze somnul lent și somnul REM (adânc). Cercetătorii i-au măsurat acvtivitatea cerebrală timp de 10 zile, timp în care a parcurs 3.000 de km în zbor, un dispozitiv GPS a urmărit poziția păsării și altitudinea la care zbura.

În timpul zilei, pasărea era activă și căuta pești, dar seara pasărea intra într-o stare de somn lent pentru câteva minute, în timp ce continua să zboare deasupra apei. Mult mai des, pasărea își odihnea câte o emisferă, pe rând. Oamenii fac același lucru atunci când dorm în locații noi. În timp ce pasărea se odihnea, aparatul a înregistrat faptul că zburau în cerc de-a lungul curenților de aer și aveau activă emisfera conectată către ochiul care vedea direcția de zbor. Ceea ce înseamnă că pasărea știa pe unde zboară în timp ce dormea.

„Fregatele, probabil, au un ochi deschis în timp ce dorm, pentru a evita coliziunea cu o altă pasăre, cum fac, spre exemplu rațele pentru a se feri de prădători”, a declarat Niels Rattenborg.

Înregistrările EEG au demonstrat că pasărea putea să își păstreze direcția de zbor chiar dacă întreg creierul era în repaus. Uneori, pasărea intra într-un somn adânc, însă în mod ciudat își păstra direcția în aer, chiar dacă toți mușchii sunt relaxați în timpul acestei faze la majoritatea mamiferelor. Cel mai interesant aspect descoperit a fost faptul că pasărea nu a dormit decât 42 de minute pe zi. „Motivul pentru care dorm atât de puțin în timpul zborului, chiar și noaptea, când nu vânează, este încă neclar”, a adăugat cercetătorul.