Vacile pe antibiotice produc bălegar toxic pentru mediul înconjurător
Eructațiile, flatulența și biofertilizantele (balega) nu sunt niciodată un lucru plăcut atunci când vine vorba de vaci (sau oameni).

La vaci, știm că acestea eliberează metan, un gaz cu efect de seră, în atmosferă. Întrebarea este dacă antibioticele sunt un activator al acestui efect.
Oameni de știință din Statele Unite au efectuat primele studii al efectului antibioticelor asupra vacilor și nivelul de metan eliberat prin biofertilizator. Cercetătorii spun că ar putea fi „un efect ecologic în cascadă, neintenționat”, în urma utilizării antibioticelor în agricultura. Antibioticele sunt folosite „extensiv” în agricultura comercială, scriu cercetătorii în „Proceedings of the Royal Society B”, un jurnal al Royal Society.
„Cu toate acestea, ele pot avea consecințe majore asupra sănătății umane și a mediului”, scriu ei.
Studiul a fost realizat de către o echipă internațională, cu cercetători din SUA, Marea Britanie, Finlanda și Suedia, avându-l ca lider pe Tobin Hammer de la Universitatea din Colorado.

Rezistența la antibiotice
Descoperirile lor sugerează că utilizarea antibioticelor în agricultură duce la rezistență antibiotică, o problemă tot mai mare și mai urgentă a Organizației Mondiale a Sănătății și a membrilor industriei farmaceutice. Utilizarea antibioticelor „poate favoriza evoluția rezistenței antibiotică în rândul agenților patogeni și răspândirea genelor antibiotice la mediile înconjurătoare”, menționează autorii studiului.
De la bălegar, la gândacul de bălegar
Balegarul tuturor animalelor dintr-o fermă, scriu cercetătorii, este o sursă de nutrienți materii organice și microbi pentru ecosisteme. Mai este, totodată și o sursă de agenți patogeni și cantități semnificative de gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul, protoxidul de azot și dioxidul de carbon. Ei spun că „s-a dovedit că datorită antibioticelor, se modifică structura și activitatea intestinului la mamifere și a microbiotei fecale”, că acestea pot „modula în mod direct sau indirect”, emisiile gazelor cu efect de seră din bălegarul efectivelor vii.
Acest lucru ar putea avea consecințe, mai spun oamenii de știință, asupra abilității gândacului de bălegar de a reduce producția de metan din balegă, cu potențiale „impacturi în anumite sisteme agricole”.

Teste și rezultate
Pentru a-și testa teoriile, cercetătorii au tratat bovinele cu sau fără un antibiotic cu sectru larg. Ei au analizat comunitățile microbiene din bălegarul de vacă și din insectele de bălegar colectate pe teren. Au comparat apoi efectele antibioticelor asupra dimensiunii gândacilor și a numărului acestora, pentru ca în cele din urmă să testeze gazele toxice emise din bălegarul de vacă. Oamenii de știintă au găsit „un efect clar” al tratamentului cu antibiotice, din microbiota bălegarului bovin și că acest efect a persistat timp de cel puțin trei săptămâni după defecarea și colectarea acestuia de către echipă. Tratamentul cu antibiotice a mai afectat și microbiota gândacilor, însă nu și dimensiunea acestora, reproducerea sau supraviețuirea.
Cercetările confirmă faptul că acești gândaci-eroi reduc întradevăr „fluxul” sau producția de metan din bălegar. Studiile anterioare au menționat acest comportament ca „oxigenare” a bălegarului, cauzată de gândacul creator de mici tuneluri în compoziția bio. Însă tratamentele cu antibiotice ”au sporit în mod consistent emisiile de metan”. Nivelurile de oxid de azot înfloresc de asemenea, în timp ce emisiile de dioxid de carbon sunt descrise ca fiind „similare între tratamente”.
Monitorizare pe scara largă

Concluziile evidențiază „o caracteristică unică a produselor farmaceutice antibacteriene”, notează oamenii de știință. „Chiar și în cazurile când nu sunt direct toxice pentru animalele nevizate, antibioticele pot avea o serie de efecte neprevăzute”. Cercetătorii plănuiesc studii mai ample pentru a compara efectele bălegarului și a eructațiilor, în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră și doresc să studieze „amploarea și scopul la nivel global al utilizării antibioticelor în industria animală”.


