Industria copycat înflorește în China

Un magazin

După ce au transformat Nike în „Make”, Adidas în „Abibas”, chinezii nu mai copiază doar numele brandurilor, ci magazine întregi: după ce au replicat un Apple Store, a venit rândul unui sediu IKEA să fie copiat aproape în totalitate. 11 Furniture, un magazin de patru etaje și 10.000 de metri pătrați din orașul Kunming, seamănă izbitor cu un IKEA. Este colorat în galben și albastru, împărțit în celebrele camere-machetă, iar clienții își pot nota produsele dorite cu ajutorul unor creioane de unică folosință.

În plus, chinezii au copiat chiar și bufetul magazinului suedez, doar că nu servesc somon și chiftele picante, ci produse tradiționale, precum carne de porc tocată sau ouă. De altfel, nu numai designul magazinului chinezesc seamănă cu acela al IKEA, ci și numele. În chineză, 11 Furniture se pronunță „Shi Yi Jia Ju”, iar IKEA - „Yi Jia Jia Ju”.

În China există nouă magazine IKEA originale, iar clienții observă mici diferențe între acestea și falsurile precum 11 Furniture. „La magazinele IKEA din Beijing și Shanghai, totul pare mai îngrijit și aranjat. Dar magazinul 11 Furniture este mai aproape, așa că eu cumpăr de aici”, spune un client.

Un oraș

Peisajul frumos încadrat de lacuri, turla strălucitoare a bisericii și cabanele colorate fac din stațiunea austiacă Hallstatt, una dintre zonele preferate de vacanță ale multor pasionați de călătorii. Poate tocmai de aceea, orașul a fost „clonat” de chinezi, renumiți deja pentru că reușesc să reproducă fidel produsele de design, de la mărci cunoscute de haine și de pantofi, până la modele de arhitectură. Așadar, nu ar trebui să ne mire construirea unui mic „Hallstatt” în orașul Huizhou, din sudul Chinei.

Chiar dacă, pe de o parte, locuitorii stațiunii Hallstatt au fost revoltați de gestul chinezilor, primarul Alexander Scheutz s-a declarat chiar mândru de realizare, datorită unui „schimb cultural” ce avea ca scop promovarea zonei turistice din Austria. Astfel, numărul turiștilor chinezi care au vizitat adevăratul Hallstatt a crescut de la 50 la 1000, pe an.

Căbănuțe elegante înghesuite unele într-altele și dispuse în trepte, biserici sau hanuri străvechi, toate se reflectă în apa clară a lacului montan. Una dintre cele mai vechi așezări din Austria, localitatea este atestată din timpuri preistorice. De aici se extrăgea aur alb în Antichitate și sare în Evul Mediu. Numele Epocii Fierului, adică Epoca Hallstatt, vine tocmai de la o necropolă descoperită aici, care conținea multe piese de metal tipice perioadei.

Clădiri

Atitudinea Chinei, în ceea ce privește drepturilor de proprietate intelectuale, a stârnit de multe ori reacții printre arhitecți de renume precum Zaha Hadid, câștigătoare a unui premiu Pritzker în 2004 și a două premii Stirling, în 2010 și 2011, care i-a numit pe chinezi „arhitecții pirați”, după ce o construcție din Beijing, realizată de Hadid, a fost reprodusă în Chongqing, un oraș mare din sudul Chinei. Dar Chongqing Meiquan, omul „din spatele” clădirilor controversate din China, răspunde cu inocență, spunând că proiectul său s-a „inspirat” doar din cel al arhitectei Zaha Hadid, intenția fiind cea de a „depăși” construcția din Beijing și nu cea de a o „copia”.

Această idee ar putea să se transforme într-un adevărat slogan pentru tot ceea ce înseamnă arhitectură urbană chineză, a timpurilor noastre. Nu există legi specifice care să protejeze proiectele de arhitectură.

Există și alte replici ale unor construcții faimoase, în China. Turnul Eiffel de 108 m înălțime din Tianducheng, în apropiere de Shanghai; un complex rezidențial pentru 200,000 de persoane, care recreează orășelul Dorchester din Marea Britanie; biserica din Thames Town (sat în stil englez ridicat la 34 km sud-vest de Shanghai), replică a Christ Church, din Clifton, Bristol, precum și o moară de vânt modernă, într-un parc din Gaoqiao (un cartier rezidențial în stil olandez, la 22 km de Shanghai) sunt doar câteva dintre construcțiile care copiază simboluri, idei, modele arhitecturale din întreaga lume. În Tianjin (nordul Chinei), o replică a cartierului Manhattan se construiește în zona unui fost sat pescăresc, din secolul al 15-lea, proiect programat să se finalizeze în 2019. Chinezii pot vizita acum și Veneția chiar la ei acasă. Proiectul imobiliar se numește "East Montage" și se întinde pe o suprafață de peste 400 de mii de metri pătrați.

Dacă acest obicei de copiere a unor produse culturale din alte țări, practicat de China, ar fi înțeles ca o formă de triumf, un mod prin care chinezii încearcă să demonstreze că pot să egaleze și chiar să depășească marile realizări din vest, ar trebui să ne îngrijorăm? Un răspuns la această întrebare a dat arhitectul Sam Jacob: „Întreaga istorie a arhitecturii este plină de oameni care s-au copiat unii pe alții. Într-o perioadă se considera drept un lucru bun. Copierea vechilor modele ajută în procesul de creație al unor lucruri noi”, afirmație care chiar încurajează abordarea pe care chinezii o au față de arhitectură.

Mașini

Mai avem replici și în industria auto. Aceasta este o afacere foarte mare în China. Se estimează că în 2013, China a produs 18.7 milioane de mașini, ceea ce echivaleaza cu 22,7 la sută din producția de mașini la nivel mondial pentru anul respectiv. Multe dintre aceste modele sunt branduri cunoscute, pe când despre copiile lor e posibil să nu fi auzit niciodată. La salonul auto de la Shanghai, în 2015 au fost prezentate numeroase mașini electrice. De cea mai mare atenție a beneficiat Zotye E30, model care seamănă foarte mult cu Smart ForTwo.

De ce nu vor chinezii să fie originali?

Site-ul maosuit.com sugerează că, de fapt, chinezii imită foarte mult produsele culturale străine pentru că nu le-a fost niciodată încurajată creativitatea proprie. Prin educație, chinezilor nu le sunt dezvoltate aptitudinile creative. Educația în China se bazează pe Confucianism, sistem filosofic rămas neschimbat, de sute de ani. Una dintre consecințele acestui model de educație se poate observa cu ochiul liber: design-ului „made in China”, îi lipsește, cu desăvârșire, originalitatea.