De ce avem senzaţia de cădere în gol atunci când dormim?

Este ca şi cum am fi anticipat greşit numărul de trepte sau am fi călcat în gol.

De ce avem senzaţia de cădere în gol atunci când dormim?
Publicitate

Probabil că este cel mai relaxant moment al zilei. Ne urcăm în pat, ne găsim poziţia confortabilă şi încet, simţim cum creierul nostru începe să încetinească, apoi brusc ne confruntăm cu o senzaţie şocantă de cădere în gol. Este ca şi cum am fi anticipat greşit numărul de trepte sau am fi călcat în gol. Neplăcut.

Acestă senzaţie de acrobaţie din timpul somnului este cunoscută ca sub numele de „spasm hipnagogic”. Uneori, aceasta este însoţită de o halucinaţie vizuală. În alte relatări mai apare şi sub numele de spasm mioclonic sau mioclonie de somn.

Spasmul hipnagogic apare atunci când muşchii, de obicei cei de la picioare, se contractă involuntar. Deşi motivul din spatele acestui fenomen nu este cunoscut, perspectivele evoluţioniste sugerează că actul este util pentru cel puţin două funcţii importante ale organismului nostru.

În primul rând, această trezire bruscă ne permite să reverificăm mediul din jurul nostru, o oportunitate pentru a ne asigura că acesta este propice somnului. De aici şi ipoteza că somnul le permitea strămoşilor noştri să-şi verifice poziţia în care dormeau, mai ales dacă adormeau în locuri mai puţin comfortabile, precum copacii.

De ce avem senzaţia de cădere în gol atunci când dormim?

O altă teorie majoră sugerează că spasmul hipnagogic este efectul relaxării sistemului nostru fiziologic activ. În esenţă, spasmul poate fi un efect al detaşării sistemului reticular din creier de nucleul preoptic ventrolateral.

Deşi, în majoritatea cazurilor, este un fenomen natural şi normal, spasmul hipnagogic poate deveni o experienţă destul de înspăimântătoare. În cazuri extreme, poate împiedica instalarea somnului, iar pe termen lung poate provoca o formă de insomnie.

Spasmul este în legătură cu activitatea motorie. Orice aspect care ţine sistemul motoriu activ în timpul nopţii poate creşte şansele provocării unui spasm - eventual unuia foarte intens. Prin urmare, cofeina (sau alte stimulente), exerciţiile fizice viguroase realizate seara, nivelul mare de stres sau anxietatea sunt factori asociaţi cu spasmele nocturne spontane, motiv pentru care ar trebui eliminaţi. Alte asociaţii se mai fac spre exemplu şi cu epuizarea fizică sau foamea, deprivarea de somn sau existenţa unui program neregulat de somn.

De ce avem senzaţia de cădere în gol atunci când dormim?

Dintr-o perspectivă nutriţionistă, s-a descoperit că deficienţa de magneziu, calciu şi fier poate creşte riscul apariţiei acestui fenomen. De asemenea, s-a mai sugerat şi faptul că spasmele hipnagogice pot fi provocate de stimularea senzorială, în timpul perioadei de instalare a somnului, astfel este necesar să ne asigurăm că mediul de somn este răcoros, întunecat şi liniştit, factori ce ajută la reducerea frecvenţei şi intensităţii acestora.

Există destul de puţine cercetări pe acest subiect, probabil pentru că este privit ca un fenomen normal, fiind destul dificil să se stabilească un „tratament” definitiv. Cu toate acestea, se ştie că pe măsură ce înaintăm în vârstă, spasmele se vor rări treptat, în mod natural.

Publicitate
Alte articole
Nu a fost de ajuns, vreau să mai învăţ!