azi am învățat
Cultură

Arhitecții crează o „grădină de interior” gratuită

Grădina de interior este dedicată vieții urbane, iar arhitecții oferă schițele și ideile, gratuit.

Camera de cultivare expusa la Casa Operei din Copenhaga; Foto: Alona Vibe
Camera de cultivare expusa la Casa Operei din Copenhaga; Foto: Alona Vibe
Cizme Dama Romarta
Publicitate

Pe măsură ce evoluează companiile gigant, IKEA se clasează printre cele mai prietenoase mediului și eco-conștiente. De la premiatul său adăpost pentru refugiați la planurile de a renunța la ambalajele pe bază de polistiren în favoarea celor bazate pe ciuperci biodegradabile, într-adevăr, Suedia, se menține în top.

Continuându-și agenda progresivă, Space10, un laborator IKEA care explorează soluții viabile pentru viitorul vieții urbane, și-a făcut echipă cu arhitecții danezi Mads-Ulrik Husum și Sine Lindholm care au proiectat „The Growroom” - o grădină sferică interioară cu mai multe niveluri, proiectată pentru a crește în viabil, hrană suficientă pentru a susține un întreg cartier - pentru a o transforma într-o sursă liberă publicului, permițând ca planurile și schițele de asamblare să fie descărcate oricând, în mod gratuit.

Foto: Space10
Foto: Space10

„Este concepută pentru a sprijini zilnic simțul nostru de bunăstare, în orașe, prin crearea unei mici oaze sau a unei arhitecturi de pauză în peisajul nostru societal intens parcurs care le permite oamenilor să se reconecteze la natură, în timp ce pot simți, mirosi și gusta abundența de ierburi și plante”, declară Space10 în planul sursei deschise.

Speranța pentru acest „pavilion de fermă urbană” este de a stimula comunitățile locale să lucreze împreună, cultivând și aprovizionându-se cu alimente pentru a împărți unul cu altul și pentru a se hrăni, în orașele în care spațiul exterior nu este viabil. Toate acestea în doar 17 pași, folosind placaj, niște cuie, un atelier (de preferat unul local) de tâmplărie și o forță minimă de muncă pentru a pune totul cap la cap.

„Alimentele locale reprezintă o alternativă serioasă la modelul alimentar global. Reduce distanțele parcurse de alimente (milele alimentare), presiunea asupra mediului înconjurător și oferă educație copiilor noștri asupra sursei de produse alimentare”, continuă Space10. „Provocarea constă din faptul că agricultura tradițională ocupă un spațiu destul de generos, iar spațiul este o resursă limitată în mediile noastre urbane.”

Foto: Space10
Foto: Space10

Odată asamblată, camera de cultivare autonomă, sferică, măsoară 2.8 x 2.5 metri. Interblocarea bucăților de placaj permite pătrunderea apei și a luminii spre vegetație, la fiecare nivel, fără ca acestea să inunde interiorul „capsulei” care, de asemenea, oferă adăpost vizitatorilor. Camera de cultivare deține și o licență Creative Commons, care permite oamenilor să își extindă grădina și să îi confere unicitate.

Interesul față de camera de cultivare a fost exprimat de pretutindeni: în Helsinki, Rio de Janeiro, Taiwan și San Francisco, dar după cum spune Space10: „Nu are sens să se promoveze producția locală de alimente, pentru ca apoi, acestea să fie transportate peste oceane și continente”, de aici și ideea lor de a permite descărcarea gratuită a planurilor, de oriunde din lume.

Un centru care oferă spațiu verde, oportunități de cultură alimentară viabilă și o arhitectură deosebită? Da, vă rog.

Mads-Ulrik Husum si Sine Lindholm; arhitectii din spatele Camerei de Cultivare; Foto: Niklas Vindelev
Mads-Ulrik Husum si Sine Lindholm; arhitectii din spatele Camerei de Cultivare; Foto: Niklas Vindelev
Foto: Niklas Vindelev
Foto: Niklas Vindelev

 

Publicitate

Alte articole

Nu a fost de ajuns, vreau să mai învăț!