Arhitecţii crează o „grădină de interior” gratuită

Grădina de interior este dedicată vieţii urbane, iar arhitecţii oferă schiţele şi ideile, gratuit.

Publicitate

Pe măsură ce evoluează companiile gigant, IKEA se clasează printre cele mai prietenoase mediului şi eco-conştiente. De la premiatul său adăpost pentru refugiaţi la planurile de a renunţa la ambalajele pe bază de polistiren în favoarea celor bazate pe ciuperci biodegradabile, într-adevăr, Suedia, se menţine în top.

Continuându-şi agenda progresivă, Space10, un laborator IKEA care explorează soluţii viabile pentru viitorul vieţii urbane, şi-a făcut echipă cu arhitecţii danezi Mads-Ulrik Husum şi Sine Lindholm care au proiectat „The Growroom” - o grădină sferică interioară cu mai multe niveluri, proiectată pentru a creşte în viabil, hrană suficientă pentru a susţine un întreg cartier - pentru a o transforma într-o sursă liberă publicului, permiţând ca planurile şi schiţele de asamblare să fie descărcate oricând, în mod gratuit.

„Este concepută pentru a sprijini zilnic simţul nostru de bunăstare, în oraşe, prin crearea unei mici oaze sau a unei arhitecturi de pauză în peisajul nostru societal intens parcurs care le permite oamenilor să se reconecteze la natură, în timp ce pot simţi, mirosi şi gusta abundenţa de ierburi şi plante”, declară Space10 în planul sursei deschise.

Speranţa pentru acest „pavilion de fermă urbană” este de a stimula comunităţile locale să lucreze împreună, cultivând şi aprovizionându-se cu alimente pentru a împărţi unul cu altul şi pentru a se hrăni, în oraşele în care spaţiul exterior nu este viabil. Toate acestea în doar 17 paşi, folosind placaj, nişte cuie, un atelier (de preferat unul local) de tâmplărie şi o forţă minimă de muncă pentru a pune totul cap la cap.

„Alimentele locale reprezintă o alternativă serioasă la modelul alimentar global. Reduce distanţele parcurse de alimente (milele alimentare), presiunea asupra mediului înconjurător şi oferă educaţie copiilor noştri asupra sursei de produse alimentare”, continuă Space10. „Provocarea constă din faptul că agricultura tradiţională ocupă un spaţiu destul de generos, iar spaţiul este o resursă limitată în mediile noastre urbane.”

Odată asamblată, camera de cultivare autonomă, sferică, măsoară 2.8 x 2.5 metri. Interblocarea bucăţilor de placaj permite pătrunderea apei şi a luminii spre vegetaţie, la fiecare nivel, fără ca acestea să inunde interiorul „capsulei” care, de asemenea, oferă adăpost vizitatorilor. Camera de cultivare deţine şi o licenţă Creative Commons, care permite oamenilor să îşi extindă grădina şi să îi confere unicitate.

Interesul faţă de camera de cultivare a fost exprimat de pretutindeni: în Helsinki, Rio de Janeiro, Taiwan şi San Francisco, dar după cum spune Space10: „Nu are sens să se promoveze producţia locală de alimente, pentru ca apoi, acestea să fie transportate peste oceane şi continente”, de aici şi ideea lor de a permite descărcarea gratuită a planurilor, de oriunde din lume.

Un centru care oferă spaţiu verde, oportunităţi de cultură alimentară viabilă şi o arhitectură deosebită? Da, vă rog.

 

Publicitate
Alte articole
Nu a fost de ajuns, vreau să mai învăţ!