Albinele au diferite joburi în funcție de vârstă
O echipă de cercetători, curioși dacă anumite albine reprezintă vietăți ce își asumă riscuri în mod natural, au decis să pună această întrebare la încercare.

Albinele acceptă diferite locuri de muncă într-un stup, în funcție de vârsta lor. Majoritatea devin albine cercetașe, cu sarcina de a identifica sursele de hrană, însă nu toate cercetașele sunt la fel. Unele caută noi flori pentru polen, pe când altele zboară la și de la susre stabilite de nectar.
Statutul în stup
O echipă de oameni de știintă curioși dacă anumite albine reprezintă vietăți ce își asumă riscuri în mod natural, au decis să pună această întrebare la încercare. Ei au plasat un stup într-o incintă cu un alimentator de apă cu zahăr, marcând fiecare albină care a vizitat alimentatorul.
Câteva zile mai târziu, au adaugat un al doilea alimentator și au marcat albinele care l-au identificat. Stimulând din nou albinele, cercetătorii au mutat al doilea alimentator într-o nouă locație și au marcat albinele care au descoperit și acea locație.

Cercetașe și non-cercetașe
Albinele care au găsit noile alimentatoare în ambele situații, au fost denumite cercetașe, în timp ce albinele care au adunat nectarul doar de la vechiul alimentator de hrană, au fost denumite non-cercetașe. Cercetașele de cuib, care caută noi locații pentru stup, au avut șanse de trei ori mai mai mari să devină cercetașe de nectar, la maturitate.
Pentru a determina dacă există diferențe între cercetașe și non-cercetașe, oamenii de știintă au examinat creierele lor pentru a observa care gene au fost active. Ceea ce au descoperit a fost surprinzator. Au existat diferențe mari în peste o mie de gene. Unele dintre aceste gene sunt foarte similare cu cele asociate comportamentului uman de căutare a noului (CN), un temperament orientat către activități exploratorii și experiențe noi.
Rolul dopaminei
Cercetătorii au examinat semnalizatorul de dopamină din genele albinelor, care este aproape identic cu cel din cazul ființelor umane și anume substanța chimică esențială care alimentează impulsul de a repeta experiențele plăcute. La albine, acesta funcționează exact invers; doza mare de dopamină mărește averiunea. Albinele cu gene ce produc mai mulți receptori de dopamină erau non-cercetașe, în timp ce acelea cu nivelul de dopamină scăzut, tindeau să devină cercetașe.



