azi am învățat
Cultură

Tehnici de animație și evoluția lor

Câți dintre noi cunosc ce se află în spatele obiectelor sau personajelor animate?

Tehnici de animație și evoluția lor
Cizme Dama Romarta
Publicitate

Universul copilăriei noastre a fost fascinat de filmul de animație, iar fascinația nu a trecut odată cu vârsta. Însă câți dintre noi cunosc ce se află în spatele obiectelor sau personajelor animate? De fapt, cinematografia de animație nu este un gen cinematografic propriu-zis, cum este comedia sau drama, ci mai degrabă este o categorie de filme ce include desenele animate, filmele realizate cu hârtii decupate, cu figuri trasate pe nisip, pictură pe sticlă, ecran cu ace, plastilină, marionete și tot felul de alte obiecte cărora li se imprimă iluzia de mișcare prin intermediul unei tehnici de animație.

O altă confuzie des întâlnită este că nu se face diferența între desenul animat și cinema-ul de animație. Mulți consideră că cele două termene reprezintă unul și același lucru. Desenul animat desemnează o tehnică specifică, în timp ce al doilea include un întreg ansamblu de tehnici.

Introducerea fenakistiscopului în 1833 marchează începutul adevăratei animație, deși s-ar putea arăta doar bucle ale unui număr limitat de „cadre”. Joseph Plateau ar trebui considerat părintele filmului, conform spuselor lui Melvin L. DeFleur și Sandra Ball–Rokeach în „Teorii ale comunicării de masă”. El a creat un aparat destul de greoi, alcătuit din curele, pârghii, discuri și clapete care îi dădeau posibilitatea să creeze o iluzie simplă de mișcare, care se baza pe prezentarea rapidă și succesivă a unui desen. Acest mecanism a fost numit fenakistiscop și reprezentat primul mechanism de producere a filmului.

O animatie imperfecta a unui disc de Iluzii optice de McLeans din 1833, sau, disc Magic Panorama (imaginile nu se invart atunci cand sunt vizualizate printr-un nu fante se invart atunci cand sunt vizualizate printr-un penakistiscop)
O animatie imperfecta a unui disc de Iluzii optice de McLeans din 1833, sau, disc Magic Panorama (imaginile nu se invart atunci cand sunt vizualizate printr-un nu fante se invart atunci cand sunt vizualizate printr-un penakistiscop)

John Barnes Linnett brevetat, mai apoi, prima carte de rotație în 1868 sub denumirea de kineograf. O carte de rotație reprezintă, de fapt, un carnet mic având pagini relativ elastice, pe fiecare pagină existând o serie de desene, continuate pe marginea nelegată a carnetului. Utilizatorul curbează spre spate toate paginile, în mod normal, cu degetul mare, apoi, printr-o mișcare treptată a mâinii le permite să cadă liber libere, una câte una, creându-se astfel iluzia de animație a desenelor minuscule.

Principiul fundamental al cinematografiei de animație se numește „animație imagine cu imagine” (pagină cu pagină, conform kineografului lui Linnett). Toate filmele, fie că sunt animate sau alcătuite din imagini reale, sunt compuse dintr-o serie de imagini, desene, picturi sau fotografii. Acestea sunt puse în mișcare după acest principiu.

Așasadar, imaginile fixe proiectate succesiv pot da iluzia de mișcare,deoarece dincolo de o anumită viteză de proiectare ochiul nu mai percepe că imaginile sunt fixe și separate. Acest fapt este determinat de o particularitate a ochiului (persistență retiniană) și de o particularitate a creierului (efectul phi).

O ilustrare din 1886 a unui kineograf (flip book sau carte de rotatie)
O ilustrare din 1886 a unui kineograf (flip book sau carte de rotatie)

În jurul anului 1914, Dave și Max Fleischer creează o nouă tehnică de animație numită rotoscopie și constă în a transforma o scenă filmată într-un desen animat. Ea permite obținerea de animații mai fluide și mai naturale. Acest procedeu este foarte utilizat în animația „Seigneur des Anneaux” realizată de Ralph Bakshi. Animatorii tradiționali folosesc o masă de proiecție transparentă pe care apare proiecția fiecărei imagini din filmare. Desenatorul poate urma apoi conturul formelor efectiv filmate sau le poate modifica. Animatorii tradiționali folosesc o masă de proiecție transparentă pe care apare proiecția fiecărei imagini din filmare. Desenatorul poate urma apoi conturul formelor efectiv filmate sau le poate modifica.

În anul 1922, apare animația cu siluete de hârtie decupată și un film reprezentativ pentru aceasta este „Cenușăreasa” (Aschenputtel) realizată de Lotte Reiniger. Deși este greu de crezut, mai ales că acum animațiile sunt aproape sinonime cu Disney, în perioada debutului său din anii 1920, lui Walt Disney, creatorul lui Mickey Mouse, îi era dificil să se distingă de alți animatori de desene animate. Așa că a găsit o modalitate de a revoluționa cinematografia. A integrat sunetul și muzica în unul din filmele sale. În respectiva vreme, sunetul era o noutate în cinema și filmele vorbite erau rarisime, drept pentru care spectatorii au avut parte de o experiență inedită. De atunci, sincronizarea mișcărilor unui personaj cu ritmul muzicii și sunetelor se numște „mickeymousing”. Walt Disney nu s-a oprit aici. Tot el a folosit culoarea într-un film de animație înaintea filmului cu imagini reale într-un prim lungmetraj de desen animat: „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, apărut în 1937.

O schita originala a brevetului pentru rotoscopul lui Fleischer
O schita originala a brevetului pentru rotoscopul lui Fleischer
Cenusareasa de Lotte Reiniger
Cenusareasa de Lotte Reiniger
Snow White and the Seven Dwarfs 1937
Snow White and the Seven Dwarfs 1937

Televiziunea color este introdusă pe piața din SUA în 1951. În 1958, Hanna-Barbera a lansează The Huckleberry Hound Show, primul program de televiziune de jumătate de oră care prezenta numai animație. TerryToons a lansat Tom Terrific în același an (serial de desene animate). În 1960, Hanna-Barbera a lansat un alt spectacol monumental, animat, de televiziune, The Flintstones, care a reprezentat primul serial animat de televiziune difuzat la o oră de maximă audiență.

Revoluția digitală a modificat complet industria filmului de animație, până în punctul în care cineaștii care continuă să realizeze animație „tradițională” au recurs și ei la computere pentru a facilita anumite etape de producție. Pe scurt, există desene animate tradiționale, există filme de animație cu marionete, figuri din plastilină sau silicon, toate fiind animate imagine cu imagine și există filme create direct pe computer,d atorită tehnicii imaginilor de sinteză, care permit ca orice imagine să fie calculată și animată pornind de la pixeli.

Cu toate acestea, frontiera dintre animația tradițională imagine cu imagine și animația cu imagini de sinteza e din ce în ce mai puțin demarcată în zilele noastre, când filmele de animație folosesc o mulțime de tehnici diferite.

Tom Terrific
Tom Terrific

Spre exemplu, tehnica de pixelare constă în filmarea imagine cu imagine a unor actori reali sau obiecte. La montajul acestor imagini, se elimină câteva pentru a crea efecte suprarealiste și a aduce o dimensiune onirică realitații filmate. Spre exemplu, dacă se elimină imaginile cu picioarele care ating trambulina unui personaj ce sare, se lasă impresia că acesta zboară. În „Luminaris” (2011, r. Juan Pablo Zaramella) se poate observa cu ușurință această tehnică.

Există o paletă largă de tehnici de animație, și de cele mai multe ori, anumiți realizatori combină tehnicile pentru a obține un rezultat deosbit, precum în „Vals cu Bachir” (2008, r. Ari Folman). Acest desen animat a fost făcut în calc, bazându-se pe fotografii de locuri și personaje reale. Se poate observa tehnica de rotoscopie, care rezultă într-un material cinematografic foarte realist. Ari Folman s-a folosit de retoscopie pentru a nara absurditatea și ororile războiului fără a trebui să se folosească de imagini de arhivă.

Alte tehnici moderne mai sunt trucajul supra-impresiei, care permite suprapunerea a două imagini și trucajul cache-contre-cache, care permite mascarea unui părți din imagine și înlocuirea sa cu o alta. Din anii 1990 încoace, animația a facut progrese enorme datorită revoluției digitale, iar tehnicile moderne sunt din ce în ce mai complexe și mai ramificate.

The flintstones 1960
The flintstones 1960
Gumbasia, primul film de animatie pe baza de figurine din lut de Art Clokey (1955)
Gumbasia, primul film de animatie pe baza de figurine din lut de Art Clokey (1955)
Luminaris 2011
Luminaris 2011

 

Publicitate

Alte articole

Nu a fost de ajuns, vreau să mai învăț!