Străzile noastre sfărâmă suprafața Pământului în 600.000 de fragmente

O nouă hartă globală a zonelor neumblate arată că suprafața Pământului este sfărâmată de drumuri și străzi în peste 600.000 de fragmente. Mai mult de jumătate dintre acestea au o suprafață mai mică de 1 kilometru pătrat. Drumurile au făcut posibil ca oamenii să acceseze aproape fiecare regiune, dar acest lucru are un preț foarte mare în comparație cu modificarea lumii naturale a planetei. Drumurile reduc drastic capacitatea ecosistemelor de a funcționa în mod eficient și de a ne furniza servicii vitale pentru supraviețuirea omenirii. În ciuda eforturilor considerabile pentru conservarea patrimoniului natural al lumii, mari porțiuni ale zonelor valoroase neumblate rămân neprotejate. Studiul arată că, agenda de sustenabilitate a Organizației Națiunilor Unite nu reușește să recunoască relevanța zonelor neatinse de om, în cadrul întâlnirilor pentru a discuta viitoare obiective.

Cercetările recente efectuate de către o echipă internațională de specialiști în conservare și publicate în Science, au utilizat un set de date a 36 de milioane de kilometri de drumuri de pe suprafața pământului. Rezultă că, aceste străzi divid în peste 600.000 de fragmente, teritoriul terrei. Restul, și anume suprafața neumblată, ce reprezintă doar 7 la sută, nu este mai mare de 100 km pătrați. Cele mai mari întinderi se regăsesc în tundra și pădurile boreale din America de Nord și Eurasia, precum și în unele zone tropicale din Africa, America de Sud și Asia de Sud-Est. Doar 9 la sută dintre aceste zone neafectate de drumuri sunt protejate.

Drumurile provoacă naturii mai multe probleme. De exemplu, ele întrerup fluxul genetic al populațiilor de animale, facilitează răspândirea dăunătorilor și a bolilor, precum și creșterea eroziunii solului și contaminarea râurilor și a zonelor umede. Apoi, există libera circulație a oamenilor, făcută posibilă prin dezvoltarea de drumuri în zonele cândva retrase și îndepărtate. Pătrunzând în aceste zone, omenirea a început să răspândească probleme grave, precum exploatarea forestieră ilegală, braconajul și defrișările. Și nu în ultimul rând, drumurile declanșează construcția de noi drumuri și prin urmare, transformarea peisajelor naturale, un fenomen pe care studiul îl etichetează drept „dezvoltare contagioasă”.

„Toate drumurile afectează mediul înconjurător într-o anumită formă sau măsură, inclusiv terenurile de extracție cherestea și drumurile de pământ, iar efectele pot fi simțite cu mult dincolo de străzile în sine. Zona cea mai grav afectată se află pe o rază de 1 km de fiecare parte a unui drum”, spune Nuria Selva, co-autoare a studiului, de la Institutul de Conservare a Naturii al Academiei Poloneze de Științe din Cracovia, Polonia.

„Datorită extinderii continue a infrastructurii, apare o nevoie urgentă pentru o strategie globală eficientă de conservare, restaurare și monitorizare a zonelor sălbatice și a ecosistemelor care le compum. Noi îndemnăm guvernele să evite proiectele costisitoare de infrastructură din zonele izolate, care ar putea fi dezastruoase din punct de vedere ecologic”, concluzionează Pierre Ibisch.