Omul care a vândut Podul Brooklyn
George Parker a intrat în istorie ca fiind cel mai inventiv impostor și falsificator din toate timpurile.

El și-a făcut carieră din a „vinde” imigranților sau turiștilor monumente dintre cele mai semnficative ale Statelor Unite. Debutul presupusei cariere l-a făcut „vânzând” Podul Brooklyn din New York, unul din cele mai vechi poduri suspendate ale Statelor Unite. Ca să atragă curioșii, s-a prefăcut că vopsește ceva la capul podului.
Pretextul a fost suficient pentru ca să se facă remarcat și să le explice respectivilor curioși că podul îi aparține și că nu va mai accepta ca lumea să circule gratis pe proprietatea lui, pentru care a muncit din greu. Chiar de săptămâna următoare, va pune taxă de acces și în acest scop tocmai face niște lucrări de amenajare. Un naiv a calculat repede cât se poate încasa lunar dintr-o taxă, iar de aici până la tranzacția cu „proprietarul” podului n-a rămas decât un pas. Afacerea a fost bine calculată: n-a cerut decât un avans moderat, urmând ca întreaga suma să-i fie plătită abia după colosalele încasări.
Noul „proprietar” s-a văzut însă confruntat cu poliția chiar a doua zi, când a venit cu materiale ca să instaleze la capetele podului gheretele, necesare pentru taxatori.
Văzând că noua sa afacere prinde, Parker a mai inițiat una, reușind cu brio să „vândă” și Mausoleul Presedintelui Grant, unde accesul era de asemenea gratuit și unde a reușit să convingă un naiv asupra imenselor câștiguri de pe urma vânzării biletelor, după ce va fi instituită taxa de acces. Un „actor” de teatru destul de bun, Parker s-a dat drept nepotul președintelui, spunând că a construit monumentala lucrare, din bani săi, în cinstea bunicului său.
Escrocul a mai „vândut” Madison Square Garden, Metropolitan Museum of Art și Statuia Libertății. George a înființat chiar și un birou fals de servicii imobiliare, unde încheia contractele. Punea la cale documente false foarte bine realizate, pentru a dovedi că este proprietarul „de drept” al bunurilor pe care le vindea. Ei bine, pe parcurs, a fost prins de poliție, judecat de două ori, însă intanța continua să aprecieze faptele sale ca fiind mai mult nostime și excentrice, decât grave, motiv pentru care primea condamnări relativ scurte. Odată ieșit din închisoare, el continua să prospere în afacereile sale.

După cea de-a treia condamnare, în 17 decembrie 1928, a fost condamnat pe viață și trimis la Sing Sing. George a devenit popular în rândul gardienilor și deținuților, care erau încântați de poveștile sale fabuloase. Escrocheriile sale au ajuns adevărate „proverbe” și zicale pentru contemporani, cum ar fi „dacă ai încredere în așa ceva, am un pod de vânzare” (adică o vorbă care semnalează că o anumită persoană este naivă, credulă). După opt ani de detenție, Parker și-a dat obștescul sfârșit în închisoare la vârsta de 66 ani, în 1936.
Astăzi timpurile s-au schimbat, poate că nu mai există naivii de demult care ar fi dispuși să cumpere poduri, statui sau mauzolee, însă și ecrocii au evoluat. Ei sunt hackerii de astăzi, care ne invadează intimitatea sau apelează la fel de fel de prefăcătorii online.


