Lacul cu apă carbogazoasă
Gândul că undeva în Africa de Est ar exista un lac format din sifon, ni se poate părea magnifică.

Apa saturată cu dioxid de carbon, sau sifonul, cum îl numim noi în limba română, este o băutură preferată de români, mai ales în varianta de șpriț. Chiar și gândul că undeva în Africa de Est ar exista un lac format din sifon, ni se poate părea magnifică. Ce poate fi mai miraculos decât sifon la discreție și nu necesită înșurubarea cartusului nou, pentru că beneficiază de reaprovizionare naturală. Realitatea nu este totuși atât de distractivă, Lacul Nyos există cu adevărat, însă reprezintă un adevărat pericol, cauzat de dioxidul de carbon.

Animale moarte, în apropierea lacului, după catastrofa din 1986
Nyos este un lac de crater situat într-o zonă vulcanică, la granița cu Nigeria, în vârful vestic din Camerun. Mai precis, vulcanul nu este stins: la o adâncime de 200 de metri, lava este prezentă, în fisurile de la fundul lacului. Aceasta este legată direct de nucleul Pământului, fapt ce creează o aprovizionare constantă de dioxid de carbon în apă. Lacul are o lungime aproximativă de 2 km, o lățime de 1,2 km și o suprafață de 1,58 km². Apa sa nu este carbogazificată precum cea dintr-un pahar cu apă minerală, ci dioxidul de carbon de regăsește în stratul inferior, rece și dens al apei. Straturile superioare, cu apă mai caldă, acoperă lacul, ceea ce creează iluzia de lac obișnuit și normal, precum orice alt lac din Africa. Oamenii de știință, arată ca la o adâncime de peste 200 de metri, în straturile inferioare, se regăsesc cca 90 de milioane de tone de dioxid de carbon în apă. Dacă acestea sunt eliberate, deja avem o problemă.
În august 1986, cel mai probabil din cauza unor ușoare alunecări de teren, din Lacul Nyos a țâșnit o trombă de apă, apoi un uriaș nor alb, cel mai probabil cu o concentrație letală de dioxid de carbon. Ceea ce cunoaștem încă din băncile școlii este faptul că gazul este incolor, inodor, iar în cantități mari provoacă sufocareUlterior s-a estimat eliberarea a cca. 1,6 milioane de tone de gaz, catastrofă ce a inundat aerul zin zonă, iar pe o rază de 15 km, s-a stins orice urmă de viață: 1700 de oameni și 3500 de animale. Iar ca întâmplarea să devină și mai horror, în urma eliberării dioxidului de carbon, apele lacului și-au schimbat culoarea într-un roșu cărămiziu (sângeros). De aici și concluzia că nu conține doar CO2, ci și o cantitate mare de fier.
În urma studiilor post dezastru, oameni de știință din SUA si Franța au constatat că repetarea istoriei este inevitabilă, iar lacul va recidiva în câteva decenii. Pentru a preveni o nouă catastrofă, s-a încorporat un sistem de conducte în lac, ce irigă suprafața apei în mod constant cu apa concentrată din adâncuri, ajutând la eliberarea dioxidului de carbon în cantități normale și constante. Odată ajunși acolo, oamenii de știință au examinat și apele alor lacuri vulcanice. Ceea ce au găsit este destul de terifiant: Lacul Kivu din Kongo (situat între Rwanda și Republica Democrată Congo, este unul dintre cele mai mari lacuri africane), de aproximativ două mii de ori mai mare decât Nyos, conține pe lângă 265 miliarde de metri cubi de dioxid de carbon, 65 miliarde de metri cubi de metan. Iar în apropiere locuiesc aproximativ 2 milioane de oameni.


