Insulele Feroe, o perlă a naturii

Dacă sunteţi căutarea unei evadări din cotidian, a unei excursii la capătul lumii, unde puteţi să vă desprindeţi cu adevărat de problemele de zi cu zi, atunci Insulele Faroe sunt o alegere excelentă.

Publicitate

Aici, natura superbă se întinde pe tot cuprinsul arhipelagului, iar numărul oilor îl depăşeşte cu mult pe cel al localnicilor. De altfel şi denumirea „Insulele Oilor”, aşa cum se sugerează în daneză - Færøerne, provenind din vechiul cuvânt norvegian fær (oaie) şi din øerne - plural articulat al cuvântului danez ø (insulă).

Pentru mii de ani Insulele Feroe au fost nişte singuratice în inima Atlanticului de Nord. Între 1035 şi 1814, Insulele Feroe au fost parte a Regatului Norvegiei. Tratatul de la Kiel Danemarca din 1814, a acordat controlul asupra insulelor, împreună cu alte două regiuni din Norvegia: Groenlanda şi Islanda. Insulele Feroe a fost o ţară de auto-guvernare în cadrul Realm Danez din 1948. Insulele Feroe au controlul a celor mai multe probleme interne; domeniile care rămân în responsabilitatea Danemarcei includ apărarea militară, poliţie, justiţie, monedă şi afaceri externe. Rămăşiţele culturii vikinge se mai regăsesc încă în anumite obiceiuri locale şi mai ales, în alcătuirea limbii feroeze, un amestec de islandeză şi norvegiană.

Insulele Feroe au o climă marină temperată, care se manifestă printr-un cer mai mult noros şi furtuni frecvente. Cu toate acestea, curenţii calzi din golf fac ca temperatura pe insule să fie mai caldă decât ar fi de aşteptat, având în vedere latitudinea nordică. O medie a temperaturilor din timpul verii este între 9 şi 14 grade Celsius. Agenţiile de turism recomandă cea mai bună perioadă de vizitare ca fiind la sfârşitul lunii iulie, deoarece în aceasta perioadă se desfăşoară festivităţile Olavsoka, ocazie pentru cei ajunşi aici să cunoască cultura gazdelor şi să participe la spectacole şi festivităţi de natură să le facă sejurul de neuitat. Ólavsøka, este celebrat la 29 iulie, şi comemorează moartea Sfântului Olaf. Festivităţile au loc în Tórshavn, începând cu seara zilei de 28 şi continuând până în 31.

Deşi capitala acestor insule aparte, Torshavn este o metropolă politică, economică şi culturală care poate concura cu uşurinţă orice alt mare oraş european, în ciuda faptului că populaţia acestuia nu depăşeşte un număr de 20 000 de locuitori. Se credea despre Torshavn, în mod eronat, că este cea mai mică capitală a lumii, însă scriitorul William Heinesen o numeşte mai în glumă, mai in serios, „Buricul pământului”. Numele oraşului este format din două cuvinte, Thor, inspirat de zeul germanic, şi havn (port), tradus prin „portul lui Thor”. De altfel, stema oraşului este reprezentată de ciocanul lui Thor, ceea ce indică existenţa unei aşezări aici înainte de apariţia creştinismului. Prezenţa unei aşezări este menţionată pentru prima dată în 1075, deşi abia în 1866 apare sub numele pe care îl poartă şi în prezent.

Ce vizităm

Ca atracţii turistice pentru toate gusturile, se recomandă vizitarea Centrului episcopal Kirkjubøur, Kirkjubøur fiind şi unul dintre cele mai cunoscute vechi sate din Insulele Feroe, având în spate o istorie foarte bogată pentru zona din care provine. Satul acesta a fost important în Evul Mediu. La acel moment a fost reşedinţa episcopală pentru Eparhia de Insulele Feroe şi, drept urmare, centrul spiritual al societăţii. Anual sute de turişti aleg să viziteze acest loc. Se spune că satul a avut în trecut în jur de 50 de case, din păcate însă, majoritatea acestor case au fost spălate pur şi simplu de o furtună puternică în secolul al-XVI-lea, iar în zilele noastre au mai rămas doar câteva. Centrul episcopal de aici reuşeşte să ofere turiştilor care trec pe aici un aer de solitudine şi spiritualitate.

Ca orice alt port vizitat prin alte vacanţe, Portul Torshavn (Port of Tórshavn) vă poate impresiona nu prin mărimea lui ci prin aşezarea foarte frumoasă. Istoria portului şi a aşezării Torshavn porneşte de prin secolul IX. Atunci, emigranţii care au părăsit Norvegia pentru a scăpa de tirania lui Harald I al Norvegiei s-au stabilit aici în insulele Feroe. Coloniştii aceştia, foarte inventivi din fire, şi-au stabilit propriul parlament numit Ting. Parlamentul Faroez din capitală se află mai exact în cartierul Tinganes. Acest cartier include case mici din lemn acoperite cu acoperişuri gazon, unele dintre aceste case datând de aproape 500 de ani. Clădirea Parlamentului a fost construită din lemn în anul 1856 şi extinsă in 1907. Clădirea este o structură impresionantă de culoare roşu închis, prevăzută cu un acoperiş verde. Locul în care este amplasată clădirea este de o frumuseţe magică.

Rămânem pentru moment tot în Torshavn şi ne oprim un pic la catedrala de aici. Catedrala Torshavn este ce-a dea doua biserică, asta ca vechime, din Insulele Feroe, fiind situată în oraşul vechi din Torshavn. Clădirea este complet vopsită în alb, aşa că nu vă va fi foarte greu să o recunoaşteţi. A văzut „lumina zilei” în 1788. Catedrala este una dintre principalele atracţii ale oraşului. Din 1990 a fost sediul de episcop al Insulelor Feroe şi, prin urmare, este cunoscută ca o catedrală încă de atunci, asta chiar dacă nu are statura demnă de un aşa nume.

Listasavn Føroya, aşa cum este cunoscut în mod oficial, este un muzeu de artă pentru expozitii permanente care a fost înfiinţat in 1989. Printre „componentele” acestui muzeu se numără o galerie numită Listaskáli, amenajată în 1970, şi o alta strict pentru arte istorice, construită în 1993. Muzeul are o suprafaţă de 1.600 metri pătraţi. Ca şi locaţie exactă, Muzeul Listasavn este la capătul de nord al parcului Tórshavn. Cel care a proiectat şi ridicat muzeul este J. P. Gregoriussen. În această clădire îşi are sediul şi Asociaţia Artiştilor din Insulele Feroe. Muzeul Listasavn Føroya este deschis din februarie până în decembrie, fiind închis din 15 decembrie, până pe 15 ianuarie în fiecare an. În cadrul muzeului puteţi găsi şi un magazin de cărţi foarte interesant, o cafenea, asta în cazul în care vi se face poftă de licoarea neagră, cât şi un store de cadouri.

Muzeul Ruth Smith este construit în cinstea artistei cu acelaş nume. Ruth Smith Nielsen s-a năsuct la 5 aprilie 1913 în Vágur şi a trăit timp de câţiva ani în Danemarca, unde a fost educată spre frumuseţea artelor. Una peste alta, tânăra a devenit pictor, urmând, printre altele, Academia de Arta din Copenhaga. Mai târziu, aceasta s-a stabilit definitiv în Insulele Feroe. Sfârşitul artistei este ironic şi tragic în acelaşi timp. Ruth iubea să înoate iar ultimii ani de viaţă ea a trăit în Nes, un sat mai mic de lângă Vágsfjørður. În mod tragic într-o zi s-a înecat în timp ce ieşise la înot în Vágsfjørður. Muzeul care îi poartă numele lui Ruth se află în şcoala cea veche a Vágsvegur-ului, chiar unitatea de învăţământ unde a studiat şi Ruth. Ca şi expoziţii muzeul are picturi şi desene ale artistei, una dintre principalele atractii fiind un autoportret, care a fost pictat în 1941. Portretul respecitv este acelaşi folosit pentru coperta cărţii scrisă depsre Ruth Smith.

Un alt peisaj superb, înconjurat de o natură pură şi magică, este cel al Munţilor Eggjarnar. Mare mare grijă când vă apropiaţi de acest loc pentru că, pe cât de furmos e, pe atât de periculos se poate dovedi. Partea care poate fi văzută din Muntele Eggjarnar se termină brusc şi se transformă într-o stâncă verticală, şi veţi vedea în jos valurile Atlanticului de Nord.

Ce mâncăm

În insulele Feroe va trebui să uitaţi de obişnuita friptură cu garnitură de cartofi prăjiţi. Încercaţi specialităţile locale, pe bază de carne de oaie şi de peşte. Cea mai populară specialitate este carnea de oaie veche şi uscată cu ajutorul vântului, în nişte adăposturi speciale, pe care le veţi putea observa lângă aproape fiecare casă. Dacă doriţi să respectaţi indicaţiile nutriţioniştilor şi să urmaţi o cură de peşte, aţi nimerit în locul potrivit: de la specialităţi de peşte marinat, la carne de balenă, trebuie numai să lăsaţi curiozitatea să îşi spună cuvântul. O altă dietă locală este reprezentată de păsările de mare şi ouale lor.

Unitatea monetară a Insulelor Feroe este coroana feroeneză, dar nu este una independentă având un anumit cod al coroanei daneze. Pentru turişti există anumite beneficii şi anume pot solicita TV-ul înapoi, la plecare, de pe urma produselor inscripţionate „Tax free for tourists”.

Este unul dintre puţinele locuri din lume în care se poate vedea aurora boreală. Iar o curiozitate de ordin ecologic: muşchiul, care învăluie pereţii şi acoperişul caselor, este un termoizolator natural. Casele le „anvelopează” natura.

Publicitate
Alte articole
Nu a fost de ajuns, vreau să mai învăţ!