Cum a contribuit Mafia la filmările iconicului „Nașul”
Studiourile Paramount au cumpărat drepturile de a ecraniza romanul lui Mario Puzo, „Nașul”, publicat în anul 1969.
Dar de aici și până la filmul propriu-zis a fost cale lungă, deoarece lucrurile nu au mers chiar atât de simplu.
Romanul americanului de origine italiană Mario Puzo „păstra un echilibru binevoitor între inocența parțială a eroilor și corupția la care o societate îi condamnă, obligându-i să recurgă la soluții din afara legii și moralității", spun criticii. Însă reprezentanții Mafiei s-au temut că filmul (este vorba de primul din această serie) să nu reducă aura romantică a povestirii lui Mario Puzo, iar prestigiul familiilor americane de origine italiană să aibă de suferit.
„Liga pentru drepturi civile ale italienilor americani” (IACRL) și-a asumat răspunderea organizării boicotului dacă nu reușea să obțină controlul asupra filmului. Astfel, primul atacat a fost chiar viitorul protagonist, actorul Marlon Brando, iar în ziarele vremii se puteau citi despre el tot felul de calomnii și jigniri ieftine, care subliniau că el nu era „un bărbat de prestigiul Nașului”.
Când, în sfârșit, filmările au început, boicotul la adresa filmului „Nașul” s-a întețit. Membrii Ligii pentru drepturi civile ale italienilor americani plăteau electricienii de pe platouri ca să declare grevă, pe patronii de hoteluri pentru a refuza cazarea echipei în locurile de filmare stabilite, pe proprietarii de terenuri virane sau parcuri pentru a refuza în ultimul moment închirierea lor. Pus în fața unui joc murdar, producătorul filmului „Nașul”, Albert Ruddy, recurge la o soluție extremă: el solicită o întrevedere chiar cu unul dintre capii „Cosa Nostra”, Joe Colombo.
Colombo îl așteapta pe Albert Ruddy la hotelul Park Sheraton, înconjurat de 1500 de membri ai Ligii. Producătorul avansează propunerea studiourilor Paramount de a ceda Mafiei un procent din câștigurile viitorului film. Joe Colombo îi raspunde lui Ruddy: „Nimeni nu poate cumpăra dreptul de a defăima pe americanii de origine italiană”.
Reprezentanții studiourilor îi dau acestuia toate asigurările că „Nașul” va fi un film tipic pentru mentalitatea capitalismului sălbatic în general, că va denunța corupția și violența la scara întregii Americi și nu numai a Mafiei. Cu toate acestea, membrul „Cosa Nostra” nu se lasă convins și cere să i se dea scenariul spre aprobare.
În sfârșit, târgul dintre cele două tabere se încheie după ce Paramount acceptă două ultime condiții: denumirile de „Mafie” sau „Cosa Nostra” (filială americană a sindicatului crimei) nu vor fi pronunțate, iar figurația și rolurile mici să nu fie susținute de actori, ci de membrii Ligii pentru drepturi civile ale italienilor americani. Mafia își asigură astfel supravegherea filmărilor, dar, spun criticii de film, până la urmă această ultimă condiție a fost în folosul autenticității peliculei.
La scurt timp, situația este răsturnată, iar boicoturile încetează ca la comandă. Un mare bogătaș pune la dispoziție parcul vilei sale particulare din Staten Island pentru secvența nunții din film; un proprietar de restaurante își oferă localurile pentru decor și de multe ori echipa se trezea cu notele de plată achitate în mod misterios sau cu sticle de sampanie servite fără să le fi comandat. În iunie 1971, un gangster afro-american l-a ucis pe Joe Colombo după ce i-a tras trei gloanțe în cap.
Deși producătorii s-au gandit la mai multe nume de actori pentru rolul lui Don Vito Corleone, Coppola a avut doar două variante – Laurence Olivier și Marlon Brando. Olivier era însă foarte bolnav la acea dată, așa că Brando a rămas singura opțiune.
Marlon Brando a câștigat Oscarul pentru cel mai bun actor în rol principal, însă atât el cât și Pacino au boicotat acea ediție a premiilor Academiei Americane de Film. Brando nu s-a prezentat să-si ridice premiul ci a trimis un activist pentru drepturile indienilor îmbrăcat în apas să-i anunțe protestul: actorul era nemulțumit de modul în care erau prezentați indienii în filme. Și Al Pacino s-a supărat pe membrii Academiei Americane de Film pentru că a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar. Actorul considera că apare în mai multe cadre decât Brando, deci el ar fi trebuit să primească o nominalizare pentru cel mai bun actor în rol principal.
