Agloe: un oraș fals care a devenit real, apoi fals din nou
Orașul de hârtie are ca scop demascarea plagiaturii și protejarea drepturilor de autor.

În 1930, un mic oraș numit Agloe, a început dintr-o dată, să apară pe hărțile din New York. Acesta era poziționat lângă un drum de țară nemarcat, care duce de la Roscoe la Rockland, și aproape de Beaverkill. Acel drum, ori nu era vizitat de către nimeni, ori nici nu era cunoscut, și decât foarte puțini oameni, sau poate chiar nimeni, nu știau, în afară de compania de cartografi, că orașul Agloe nici nu exista de fapt.
Agloe era practic o capcană de copyright - un truc vechi de un secol, pe care cartografii și scriitorii de dicționare îl utilizau pentru a demasca plagiaturile. Atunci când companiile crează o hartă, acestea afectuează o muncă grea, incluzând examinarea corectitudinii gramaticale, plasării orașelor în locul potrivit pe hartă, etc. și, în mod normal, au nevoie să își protejeze într-un fel munca. Astfel, ele adaugă mici capcane hartă - o stradă falsă, un oraș fantezie și așa mai departe. Atunci când o altă societate le plagiază harta, creatorii originali sunt în măsură să aducă în instanță dovezile dreptului de autor, subliniind locurile false, care nu ar trebui să fie pe hartă.
Asta e ceea ce au făcut Otto G. Lindberg, directorul General Drafting Co. și asistentul său, Ernest Alpers, în 1930, atunci când au creat o hartă rutieră în statul New York. Ei au creat un loc fictiv numit „Agloe”. Numele a luat naștere prin amestecarea inițialelor numelor lor.

Câțiva ani mai târziu, o altă organizație de cartografie bine-cunoscută, Rand McNally a emis harta nativă a statului New York și, în exact acelaș loc, apărea orașul fictiv „Agloe”. Lindberg și Alpers s-au bucurat de prezența denumirii Agloe pe hartă - prinzând astfel comapnia Rand McNally, în flagrant, însă avocații acuzatei nu erau prea amuzați.
Avocații apărării au declarat că funcționarii lor au vizitat acel loc și au găsit o clădire numită „Agloe General Store” (Magazin General Agloe), care a dovedit că locul era real. Mai târziu s-a aflat și că, magazinul și-a însușit denumirea de pe o hartă distribuită de Esso, care, la rândul său, a fost obținută de la Lindberg și Alpers. Proprietarul magazinului, s-a gândit că, dacă Esso a declarat numele teritoriului ca fiind Agloe, atunci el ar trebui să își numească magazinul la fel. Și asta e modul prin care un loc fictiv a devenit real, dar numai pentru scurt timp. „Agloe General Store” nu mai există.
Agloe este prezentat în romanul și adaptarea acestuia cinematografică, Orașe de hârtie de John Green. „Oraș de hârtie” reprezintă o denumire alternativă pentru comunitățile care există numai pe hârtie, printre care se numără și subseturile capcanelor dreptului de autor în cartografie. Orașul-fantomă apare în continuare pe Hărțile Google.





