Alcatraz atrage anual peste un milion de turişti, care vin să viziteze această insulă izolată din Golful San Francisco.
Închisoarea Alcatraz, vestită în întreaga lume şi supranumită de nefericiţii ei deţinuţi „Hellcatraz” (Iadul Catraz), a fost adesea asociată cu povestiri despre încarcerări, torturi şi încercări de evadare spectaculoase. Alcatraz – sau „Stânca” – nu a fost întotdeauna închisoare. Cu mulţi ani în urmă, pe vremea americanilor nativi, această insulă stearpă şi îndepărtată era cunoscută sub numele de „Stânca Albă”, din cauza excrementelor albe de pelican care o acopereau. În secolul al XVII-lea, pe insulă au ajuns spaniolii, care au numit-o „La Isla de los Alcatraces” sau „Insula Pelicanilor”.
Lucrările de construcţie la fort au început în 1854. Cândva era considerată cea mai sigură şi mai dură închisoare americană, locul în care erau închişi cei mai de temut infractori, printre care şi Al Capone. În cele din urmă, lucrarea s-a încheiat, şi în 1859, la Alcatraz, au fost trimişi primii deţinuţi. În 1861, fortăreaţa devenise închisoarea militară oficială pentru întregul Departament al Pacificului. Deţinuţii erau ţinuţi în condiţii cumplite. În 1969, fortul a fost dezafectat ca închisoare, după ce rămăsese gol timp de câţiva ani şi în momentul de faţă este proprietatea Zonei Naţionale de Agrement Poarta de Aur.
Acum, Alcatraz atrage anual peste un milion de turişti, care vin să viziteze această insulă izolată din Golful San Francisco.
Acest an s-au împlinit 52 de ani de la data în care autorităţile americane au hotărât închiderea închisorii Alcatraz. Costurile de operare ale „Stâncii” erau mult mai ridicate decât cele ale închisorilor obişnuite, respectiv de 10 dolari de deţinut pe zi în comparaţie cu doar 3 dolari de deţinut pe zi la alte penitenciare. În plus, apa de mare erodase grav numeroase dintre clădirile de pe insulă, iar cetăţenii militau din ce în ce mai des pentru închiderea închisorii din cauza efectelor negative pe care le aveau asupra mediului deversările făcute în golf din canalizarea penitenciarului cu aproape 250 de deţinuţi.
În cei 29 de ani de operare ai penitenciarului Alcatraz, pretindeau oficialii instituţiei, niciun prizonier nu a evadat cu succes. 36 de condamnaţi au fost implicaţi în 14 tentative de evadare, doi bărbaţi încercând să fugă chiar de două ori. Dintre aceştia, 23 au fost prinşi, şase împuşcaţi mortal în timpul evadării, în timp ce trei s-au pierdut înotând pe mare şi nu au mai fost găsiţi niciodată, FBI-ul bănuind că sunt morţi.
Totuşi, la 11 iunie 1962, Frank Morris, John Anglin şi Clarence Anglin au dus la îndeplinire cu succes una dintre cele mai elaborate şi complexe evadari întreprinse vreodată. Morris şi fraţii Anglin s-au căţărat în culoarele de aerisire printr-un şemineu şi au reuşit să ajungă pe acoperişul clădirii. Trio-ul a coborât apoi pe exteriorul acesteia, şi-a croit drum până la bărcile din cauciuc andocate în apropiere şi a început să vâslească. În dimineaţa următoare, poliţia i-a căutat fără succes.
Din noiembrie 1972 complexul a fost transformat în obiectiv turistic.
