Giulgiul din Torino original sau fals?

Istoria giulgiului din Torino este învăluită în mister.

Giulgiul din Torino original sau fals?
Publicitate

Giulgiul din Torino, numit de unii creştini Sfântul Giulgiu, este o pânză de in, păstrată la capela regală a catedralei „Sfântul Ioan Botezătorul” din Torino şi pe care se află imprimată imaginea corpului unui om care prezintă semne de agresiune fizică şi în special de crucificare. De-a lungul timpului, a generat numeroase controverse. Credincioşii creştini îl consideră o relicvă. Oamenii de ştiinţă şi o parte din opinia publică (inclusiv persoane creştine) consideră că este vorba de un artefact.

Giulgiul are lungimea de 4,36 m, lăţimea de 1,10 m şi este alcătuit din fire de in tors manual, iar urzeala este executată tot manual. Pe ţesătură apar două amprente: partea din faţă şi cea din spate a unui bărbat neîmbrăcat, biciuit şi probabil crucificat. Corpul a fost aşezat pe spate, pe jumătatea inferioară a giulgiului, petrecându-se cealaltă jumătate pe deasupra. Materialul prezintă numeroase găuri (în prezent peticite). Conform textului biblic, a treia zi de la moartea lui Iisus Hristos, apostolii Ioan şi Petru au intrat în mormânt, dar acesta era gol. Trupul lui Iisus dispăruse, dar giulgiul în care fusese înfăşurat era aruncat pe jos şi într-un colţ, împăturită, se afla pânza cu care chipul Mântuitorului fusese şters de sudoare şi sânge.

Istoria giulgiului din Torino este învăluită în mister. Prima dovadă a existenţei giulgiului apare într-una din scrisorile Episcopului din Saragosa, la mijlocul secolului al VII-lea. Provenienţa giulgiului nu este pe deplin elucidată. După unele surse istorice, giulgiul ar fi fost dus din Ierusalim, după moartea lui Iisus, regelui Abgar din Edessa (azi: Urfa, Turcia), care l-ar fi ascuns într-un perete al cetăţii.

Giulgiul din Torino original sau fals?

Giulgiul a constituit subiectul a numeroase şi aprinse controverse între oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai religiei creştine, istorici şi scriitori, mai ales în ce priveşte modul şi momentul în obiectul şi-a făcut apariţia cu amprentele binecunoscute. O parte importantă a credincioşilor creştini susţine că ar fi pânza cu care Iisus a fost acoperit după coborârea Lui de pe cruce şi că păstreaza întiparită imaginea sa. Scepticii, insa,consideră obiectul a fi un fals rafinat.

Un om de ştiinţă italian susţine că a realizat o copie fidelă a giulgiului din Torino, un experiment care dovedeşte că pânza este un fals medieval.

„Am demonstrat că este posibil să reproducem cu fidelitate giulgiul, folosind exclusiv tehnici medievale” susţine cercetătorul Luigi Garlaschelli, profesor de chimie organică la Universitatea din Pavia. Trei datări cu carbon s-au efectuat, în 1988, asupra giulgiului, la Oxford, Zurich şi Tucson (în Arizona), şi toate au atestat că artefactul ar data între 1260 şi 1390, provocând controverse şi vii dezbateri. Încă de dinainte de apariţia rezultatelor, numeroşi istorici afirmaseră sceptici că giulgiul este o înşelăciune realizată pentru a atrage pelerini, pelerinajul fiind pentru unii clerici şi negustori o afacere extrem de profitabilă în Evul Mediu. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au putut produce niciodata o teorie incontestabila despre cum a putut fi realizat giulgiul.

Garlaschelli susţine că a reprodus giulgiul în întregime, folosind tehnologii accesibile în Evul Mediu: a înfăşurat un voluntar în pânză, apoi l-a uns cu un colorant care conţinea urme de acid. Pentru faţă a folosit o mască. Colorantul a fost apoi învechit artificial prin încălzirea pânzei într-un cuptor şi spălarea acesteia cu apă rece, procedeu repetat de câteva ori şi care a îndepărtat pigmentul de pe suprafaţa pânzei, dar a lăsat o imagine difuză, în două tonuri, precum cea de pe giulgiu. Garlaschelli crede că medievalii nu au folosit o procedură atât de complicată, ci că, pur şi simplu, colorantul original s-a pierdut de-a lungul timpului.

Giulgiul din Torino original sau fals?

Pentru perfecţionarea copiei giulgiului, profesorul italian a adăugat urme de sânge, a perforat câteva găuri şi a ars în unele parţi giulgiul. Pentru obţinerea efectului final, copia a fost din nou udată cu apă, iar apoi lăsată la uscat. În prezent, giulgiul se află închis la Catedrala din Torino, în Italia şi este foarte rar expus publicului. O prezentare de acest fel a fost făcută în 2000, iar în 2010, în timpul celor peste cinci săptămâni în care a fost expusă, relicva a fost văzută de două milioane de persoane. Giulgiul trebuia să stea în camera cu argon unde este păstrat până în 2025, însă vizita Papei Francisc la Torino, pe 24 iunie 2015, a schimbat planul.

Cercetătorul italian care susţine că reproducerea sa demonstrează inevitabila realitate că giulgiul este un fals, spune că se aşteapta ca descoperirea sa să fie contestată.

„Dacă unii oameni au refuzat să creadă datările cu carbon realizate de cele mai bune laboratoare din lume, cu siguranţă nu mă vor crede pe mine” spune Luigi Garlaschelli.

Publicitate
Alte articole
Nu a fost de ajuns, vreau să mai învăţ!