Cum ne protejează substanțele chimice din crema pentru protecție solară?

Nu demult, chiar și mătușicile noastre mai demodate, credeau că arsurile solare reprezintă un rău necesar și baza unui „bronz frumos”. Ba mai mult, unele dintre ele foloseau din abundență ulei de bebeluși, în timpul bronzării, pentru a se „prăji” cât mai repede posibil. Răspunsul mătușicilor noastre, odată cu apariția primelor arsuri și decojiri ale pielii deteriorate? „Frumusețea își are prețul ei”.

Și câtă dreptate mai aveau în ceea ce privește prețul - care era mult mai mare decât realizam noi la vremea potrivită. Ceea ce nu știau pe atunci dependenții de soare, era faptul că ne pregăteam pielea pentru deteriorarea proteinelor sale structurale și a ADN-ului. Bun venit riduri, pete hepatice și diferite forme de cancer. Indiferent de locul în care se încadrează fototipul nostru cutanat pe scala Fitzpatrick, radiațiile ultraviolete (UV) de la soare sau solarii ne vor deteriora pielea, cu siguranță

Astăzi, recunoașterea riscurilor generate de razele UV a motivat oamenii de știință, să studieze ce fenomene au loc în celulele noastre atunci când sunt expuse la soare - și să elaboreze modalități moderne de a preveni pagubele iminente.

Ce se întâmplă atunci când soarele atinge pielea
Lumina soarelui este compusă din pachete de energie numite fotoni. Culorile vizibile pe care le vedem cu ochiul liber sunt relativ inofensive pentru pielea noastră; este vorba despre fotonii de lumină ultravioletă (UV) care pot provoca leziuni ale pielii. Lumina UV poate fi împărțită în două categorii: UVA (cu o lungime de undă cuprinsă între 320 și 400 nanometri) și UVB (cu o lungime de undă cuprinsă între 280 și 320 nm).

Cum ne afectează soarele pielea?
Pielea noastră conține molecule care sunt perfect structurate pentru a absorbi energia fotonilor UVA și UVB. Acest lucru transpune molecula într-o stare excitată din punct de vedere energetic. Și așa cum se știe deja, ceea ce urcă, trebuie să și coboare. Pentru a-și elibera energia dobândită, aceste molecule suferă reacții chimice - și acest lucru înseamnă că pielea suportă consecințe biologice.

În mod curios, unele dintre aceste efecte au fost considerate adaptări utile - deși astăzi noi le recunoaștem drept forme de deteriorare. Bronzarea se datorează producerii suplimentare a pigmentului de melanină, indus de razele UVA. Expunerea la soare declanșează, de asemenea, și rețeaua naturală antioxidantă a pielii, care dezactivează speciile extrem de distructive de oxigen reactiv (ROS) și radicalii liberi; dacă nu sunt controlate, acestea pot provoca leziuni celulare și stres oxidativ în piele.

De asemenea, mai știm și că razele UVA pătrund mai adânc în piele decât cele UVB, distrugând o proteină structurală numită colagen. Pe măsură ce se degradează colagenul, pielea își pierde elasticitatea și tonicitatea, rezultând în riduri. UVA sunt responsabile pentru multe dintre semnele vizibile de îmbătrânire, în timp ce razele UVB sunt considerate a fi sursa primară a arsurilor pielii. Să ne gândim la A de la „îmbătrânire” (aging) și „alergii”, iar la B de la „bronz” sau „arsuri” (burning).

ADN-ul în sine poate absorbi atât raze UVA cât și UVB, provocând mutații care, dacă sunt nereparate, pot duce la cancer de piele non-melanom (carcinom bazocelular, carcinom cu celule scuamoase) sau la melanom.

Filtrarea fotonilor înainte ca deteriorarea să intre în acțiune
Vestea bună, desigur, este că riscul cancerului de piele și semnele vizibile de îmbătrânire pot fi minimizate prin prevenirea supraexpunerii la radiațiile UV. Atunci când nu putem evita soarele în întregime, produsele de protecție solară de astăzi ne sar în ajutor.

Protecțiile solare dețin filtre UV: molecule special concepute pentru a ajuta la reducerea cantității de raze UV care ajung pe suprafața pielii. Un strat de astfel de molecule formează o barieră protectoare, fie absorbind (prin filtre de substanțe chimice), fie reflectând (prin fotodetectoare) fotonii UV, mai înainte ca aceștia să fie absorbiți de ADN-ul nostru și de alte molecule reactive mai profunde din piele.

Ce conține loțiunea de plajă?
În primul rând avem FILTRELE FIZICE (Filtre anorganice de protecție solară), printre care se numără Oxidul de Zinc (ZnO) și Dioxidul de titan (TiO2), iar apoi avem FILTRELE CHIMICE (Filtre organice de protecție solară) precum Avobenzonă, Tinosorb S, Tinosorb M, Mexoryl SX, Mexoryl XL, Helioplex, Octinoxat, Octocrilenă, Oxibenzonă, Octisalat, Homosalat, Uvinul T 150, Cinoxat, Acid para-aminobenzoic (abreviat PABA), Padimat O, Ensulizol, Dioxibenzonă, Meradimat, Sulisobenzonă, Salicilat de trolamină, Enzacamen, Bisdisulizol disodic, Uvinul A Plus, Uvasorb HEB, Parsol SLX și Amiloxat.

Multe dintre aceste ingrediente active nu sunt aprobate pentru utilizare de către FDA din S.U.A, însă încet dar sigur, se vor aproba și acelea. Europa, Asia, Canada și Australia par a fi cu un pas înainte, atunci când vine vorba de dezvoltarea și aprobarea tehnologiei de protecție solară.

Produsele de protecție solară minerale (cu filtre anorganice) sunt cele care conțin oxid de zinc, substanță care joacă rolul unei bariere fizice împotriva ultravioletelor. Acest tip de produse nu se descompun la contactul cu lumina soarelui, de obicei nu sunt absorbite în piele (astfel că nu perturbă secreția de hormoni), nu sunt alergene și sunt mult mai eficiente împotriva razelor UVA decât cele non-minerale (chimice). Acest tip de produse de protecție solară sunt o alegere bună pentru copii și până acum par a fi cele mai sigure.

Mai există și alte minerale eficiente: Mexoryl, Tinosorb M și Tinosorb S. Toate acestea trei sunt de trei-cinci ori mai eficiente decât avobenzona.

Nu (mai) există bronz sănătos, așa că este necesară protecție față de razele solare. Totuși, activitățile în aer liber fac parte din viață normală, de aceea ni se recomandă să ne protejăm ori de câte ori există expunere la soare. Este important să evităm expunerea la soare între orele 10:00 și 16:00 și este utilă folosirea unei loțiuni de protecție solară cu un indice FPS (SPF) 15 sau mai mare. Pentru rezultate bune este necesară aplicarea cremei ecran solar cu jumătate de oră înainte de expunerea la soare și reaplicarea din 2 în 2 ore sau imediat după înot, baie sau exerciții fizice grele.

Factorul de protecție solară, SPF (sun protection factor) reprezintă o măsură a timpului până la apariția unui eritem (înroșirea pielii - faza de început a apariției arsurilor datorate expunerilor la soare) pe pielea tratată cu factorul de protecție față de timpul apariției acestei reacții fără nici un factor protector. Mai exact, cu un produs având un factor de protecție solară 20, va dura de 20 de ori mai mult timp până la apariția eritemului, decât fără protecție.

Fundația pentru Cancerul de piele, Societatea Americană pentru Cancer, precum și Academia Americană de Dermatologie subliniază că studiile arată că utilizarea regulata a unei loțiuni cu SPF 15 sau mai mare, se vor împiedica arsurile solare și se va reduce riscul de cancer non-melanom cu 40% și melanomul cu 50%.