Corupția nu aduce bucurie

Banii sunt bani, indiferent de modul în care ajung la noi, ar putea spune unii. Dar, potrivit noilor cercetări, modul prin care câștigăm banii ar putea afecta satisfacția de a ne bucura de ei. Se pare că banii cinstiți sunt mult mai recompensatori, întocmai cum ne-a prezis și bunicul cândva.

„Atunci când luăm decizii, o rețea de regiuni ale creierului calculează valoarea opțiunilor noastre”, a explicat autorul principal, dr. Molly Crockett, într-o declarație. „Câștigurile obținute prin mijloace necinstite evocă reacții mai slabe în această rețea, ceea ce poate explica de ce majoritatea oamenilor preferă să nu profite de pe urma trișării. Rezultatele noastre sugerează că banii nu mai au același farmec.”

Studiul, realizat de cercetători de la University College London, a fost publicat recent în jurnalul Nature Neuroscience. Pentru a afla cum ne afectează moralul, percepția asupra profitului, la un nivel neural, oamenii de știință au utilizat un scaner cerebral fMRI (Imagistică prin Rezonanță Magnetică funcțională), în timp ce voluntarii jucau un joc, conform regulilor căruia puteau provoca în mod anonim un șoc electric asupra lor înșiși sau asupra unui străin, pentru a primi o recompensă monetară.

Ei au asociat 28 de grupuri de participanți și i-au alocat fiecărei persoane rolul de „decident” sau „receptor”. Cei care decideau, alegeau între diferite sume de bani pentru un număr diferit de șocuri electrice și dacă își provocau durere lor înșiși ori unei alte persoane. Indiferent de scenariu, decidentul câștiga întotdeauna banii, iar receptorul nu beneficia de nimic.

Pe măsură ce monitorizau activitatea creierului decidenților, cercetătorii au observat că o rețea neurală cunoscută sub numele de striatum s-a încărcat cu activitate (neuronală). Anterior s-a dovedit că această zonă a creierului este esențială în aprecierea axiologică. Când decidentul a cântărit între mai mulți bani sau mai puține șocuri, nivelurile activității cerebrale din striatum au semnalat cât de benefică a fost percepută fiecare opțiune. Pentru cei care s-au comportat moral, rețeaua a răspuns mai slab la banii câștigați prin electrocutarea altora, în comparație cu banii câștigați în urma autoelectrocutării.

Cortexul prefrontal lateral, o regiune a creierului asociată cu aprecierea morală, a prezentat, de asemenea, impulsuri în procesele în care durerea provoca un profit minim. Acest lucru pare să sugereze că persoana a evaluat vinovăția și învinuirea. Deci, în mod esențial, suntem „împovărați” să resimțim vina, atunci când luăm decizii despre care știm că ar putea face rău altora, prin urmare, nu apreciem câștigurile obținute prin mijloace necinstite, în detrimentul altora.

„Conform constatărilor noastre, creierul internalizează judecățile morale ale altora, simulând cât de mult ne-ar putea învinovăți alții pentru posibilele greșeli, chiar și atunci când știm că acțiunile noastre sunt anonime”, a explicat dr. Crockett.

„Ceea ce am arătat aici, este de fapt modul în care valorile care ne ghidează deciziile, răspund flexibil la consecințele morale”, a adăugat autorul senior, Profesorul Ray Dolan. „Un obiectiv important în viitoarele cercetări este înțelegerea a când și cum devine perturbat acest circuit, în contexte precum comportamentul antisocial.”