Trăiesc vegetarienii mai mult?

Am observat cu toții că în ultimii ani, din ce în ce mai mulți oameni renunță la mâncarea pe bază de carne. La petreceri sau grătare de familie, în rețelele de socializare sau la știri, vegetarianismul și vărul său mai auster, veganismul, devin din ce în ce mai populare.

În timp ce pateul vegetal și superalimentele pe bază de salată nu pot înlocui în totalitate carnea de miel, pui sau vită, considerate alimente importante în cultura australiană, totuși numărul de australieni ce se autoidentifică drept vegetarieni este în continuă creștere.

Potrivit companiei Roy Morgan Research, aproape 2.1 milioane de adulți australieni susțin acum că dieta lor este aproape sau în totalitate vegetariană. Întrebând pe cineva de ce este adeptul vegetarianusmului, vom primi răspunsuri variate. Motivele includ bunăstarea mediului, a animalelor și interesele etice, credințele religioase și, desigur, considerente de sănătate.

Ne-am propus să investigăm acest ultim factor. Există mai multe studii cu privire la impactul vegetarianismului asupra sănătății, însă rezultatele sunt mixte. Conform unui studiu din 2013, care a monitorizat peste 95.000 de bărbați și femei din Statele Unite, în perioada 2002-2009, vegetarienii au avut un risc de deces cu 12% mai mic față de cazurile de non-vegetarianism.

Având în vedere caracterul controversat al discuțiilor despre vegetarianism și consumul de carne, aceste descoperiri au generat o acoperire subiectului și susținătorii vegetarianismului au apreciat studiul.

Ne-am propus să testăm aceste descoperiri, pentru a vedea dacă a fi vegetarian s-ar traduce într-un risc mai mic de deces precoce în rândul populației australiene. Australia găzduiește în momentul de față cel mai masiv studiu în curs de desfășurare al îmbătrânirii naturale și sănătoase din emisfera sudică, numit Studiul Institutului Sax al 45 Plus. Acest lucru cuprinde o bază de cercetare ce depășește 260.000 de bărbați și femei, în vârstă de peste 45 de ani din New South Wales.

Am monitorizat un total de 267.180 bărbați și femei, timp de aproximativ șase ani. Pe perioada studierii 16.836 de participanți au murit. Când am comparat riscul de deces precoce în rândul vegetarienilor și non-vegetarienilor, controlând în același timp și o serie de alți factori, nu am găsit nici o diferență statistică.

Pe scurt, atunci când am comparat datele pe care le-au găsit, vegetarienii nu și-au însușit un risc mai scăzut de deces timpuriu în comparație cu omologii lor consumatori de carne.

Această lipsă a „avantajului de supraviețuire” în rândul vegetarienilor, nu este atât de surprinzătoare. În 2015, un studiu de cohortă din Marea Britanie a concluzionat că vegetarienii prezintă un risc similar de deces din toate cauzele posibile în comparație cu non-vegetarienii. Acest lucru este contrar rezultatelor studiului din S.U.A.

Asta înseamnă că toată lumea ar trebui să renunțe la sparanghel, să aprindă focul grătarului și să se sature cu slănină, fripturi și hamburgheri? Nu neapărat.

Alti factori „sănătoși”
Este o practică standard în studiile epidemiologice de a controla statistic diferiți factori (noi le numim „confunde”, deoarece pot confunda o asociere). Am controlat o serie de factori, pentru a obține un rezultat real în ceea ce privește reducerea riscului de deces datorat vegetarianismului.

Este important să se recunoască faptul că, în majoritatea studiilor vegetarienii tind să fie oameni mai conștienți de propria sănătate, având modele al unui stil de viață mai sănătos decât standardul. De exemplu, printre participanții Studiului Institutului Sax al 45 Plus, vegetarienii au fost mai puțin susceptibili decât non-vegetarienii să raporteze fumatul, consumul excesiv de alcool, activitatea fizică insuficientă și supraponderalitatea/obezitatea. De asemenea, era mai puțin probabil ca ei să prezinte boli cardiace sau metabolice sau cancer, la începutul studiului.

În majoritatea studiilor anterioare, vegetarienii au prezentat un risc mai scăzut de deces precoce din toate cauzele posibile, în analiza brută. Cu toate acestea, după controlarea altor factori de stil de viață, cum ar fi cele enumerate mai sus, reducerea riscului a scăzut în mod semnificativ de multe ori (sau chiar a dispărut complet).

Este important să se țină cont de faptul că  Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), agenția de cancer a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat consumul de carne sub formă procesată drept cancerigen și carnea roșie ca posibil factor cancerigen pentru om.

Deci, ce înseamnă toate acestea?
În timp ce nu putem spune cu certitudine dacă a fi vegetarian ne poate ajuta să trăim mai mult, știm că un regim alimentar bine planificat, echilibrat, bogat în fructe și legume este un drum bun de urmat. De asemenea, o activitate fizică suficientă, moderarea consumului de alcool și evitarea fumatului sunt factori-cheie pentru o viață mai lungă. Iar baza tot mai mare de dovezi arată că vegetarienii sunt mai susceptibili de a deprinde aceste obiceiuri sănătoase.