Insula Monte Cristo este una dintre cele şapte insule care alcătuiesc arhipelagul Tuscan din Marea Tireniană, aflat la aproape 60 de kilometri în largul coastei Italiei.
Primindu-şi faima de la romanul clasic al lui Dumas, despre trădare şi răzbunare, – „Contele de Monte Cristo” – insula nelocuită este învăluită de mister şi de ea se leagă numeroase legende. Până de curând, Montecristo a fost inaccesibilă turiştilor, după ce a fost declarată rezervaţie naturală cu mai bine de 40 de ani în urmă. În prezent, doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani, totul desfăşurându-se în cadrul unui sistem de control, extrem de strict.
Peşterile din Montecristo au servit cândva drept adăpost pentru câţiva pustnici care au reuşit să scape de vanadalii lui Genseric în secolul V e.n. Aceştia au fost cei care au creştinat insula „Mons Christi”, de unde vine numele său actual. La începutul secolului VII, a fost înfiinţată mănăstirea Sf. Mamilian. De-a lungul timpului, donaţiile câtorva familii nobile, au făcut mănăstirea puternică şi bogată. Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.
În anul 1550, bine cunoscutul pirat şi succesorul său, au pus mâna pe mănastire şi s-au stabilit aici. Despre Dragut se crede că a adunat o avere considerabilă, pe care a ascuns-o într-o grotă, undeva pe insulă. Dumas a venit pe insulă în anul 1842, însoţit de către nepotul lui Napoleon Bonaparte. El s-a îndrăgostit imediat de acest loc, spunând despre insulă că este „fantastică şi izolată, mirosind a cimbru şi a drobiţă.” El a decis să scrie cartea în care personajul principal Edmond Dantes, descoperă o comoară a piraţilor pe insulă, după ce află acest secret de la prietenul său din închisoare, abatele Faria. Edmond Dantes este închis pe nedrept, dar acolo află despre comoara din Montecristo. Dantes scapă din închisoare, găseşte comoara şi îşi cumpără titlul de Conte de Monte Cristo. Ulterior, el se răzbună pe toţi cei care l-au trădat.
În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.
