De ce zilele speciale din calendar se numesc „Zile cu roșu”?

Deși se spune că practicarea însemnului cu roșu a unor date importante, nu a început decât în Evul Mediu, de fapt, în Roma antică, deseori se utiliza cerneala roșie pentru a se identifica date semnificative în calendare, și, ocazional, aceasta se folosea și pentru a marca texte importande din documente, motivul fiind acelaș, atât în cazul ambelor situații, cât și în zilele noastre - pentru a evidenția textul sau, în cazul calendarelor, pentru a marca o zi care stă la baza, în ambele cazuri, este același ca și astăzi, pentru a face ca textul să iasă în evidență, în cazul în care calendarul marchează o zi notabilă.

De-a lungul anilor această practică a continuat, în special, în rândul scribilor medievali care se foloseau de cerneala roșie în aceeași manieră, atât în cazul majusculelor inițiale, cât și pentru anumite cuvinte importante (numite rubrici) în manuscrisele lor iluminate.

Odată ce scrisul a devenit mai răspândit și alții au adoptat rapid utilizarea de cerneală roșie în inscrisurile lor, după cum a menționat și John Trevisa în Policronică (1387): „noi scriem literele majuscule cu culoarea roșie”.

De asemenea, zilele deosebit de importante, cum ar fi Sărbătorile Sfinților sau una dintre zilele sfinte, erau identificate în calendarele bisericesti medievale, cu culoarea roșu.

În 1549, prima carte comună de rugăciuni includea un calendar cu zilele sfinte marcate în roșu, stimulând astfel utilizarea expresiei; cu toate acestea, prima referire tipărită la zilele cu roșu este văzută abia în anul 1663, când Edmund Gayton scris în jurnalul Religia unui medic: „zilele cu roșu fiind Ornamentul Anului.” (spre exemplu, lampioanele roșu aprins reprezintă ornamentul specific Anului Nou Chinezesc)

Folosirea termenului referitor la o zi seculară este prima dată văzută în Jurnalele doamnei Knight în care Sarah Kemble Knight (1666-1727) a scris: „Ziua lor Principală, cu literă roșie, este Sfânta Alegere, care se observă anual conform Cartei, pentru a-și alege Guvernul.”

Fapt bonus:
Deoarece restul calendarului era scris în cerneală neagră, zilele obișnuite erau denumite în mod popular zile cu negru.

Fraza juridică „Lege în negru pe alb”, însemnând principii de bază bine stabilite, care nu mai sunt supuse dezbaterii, a apărut în istorie, pentru prima dată, în jurul anului 1831, la Curtea Supremă a Statelor Unite.

În mod interesant, fraza nu derivează din culoarea cernelii. Mai degrabă, acel „negru” din frază, se referă la o formă de scriere de modă veche, care se numea „blackletter” sau „litera neagră”, care astăzi este cunoscută în general sub denumirea de gotic, – o formă de manuscris original, dificil de citit, utilizat în scrierea documentelor juridice, care în secolul al XVIII-lea, simbolizau atât legea, cât și autoritatea statului. Acest lucru se datora, în mare parte, faptului că avocații preferau să păstreze litera legii pentru ei înșiși. Până în zilele noastre, stilul Gothic este greu de citit.