Aerul condiţionat = blasfemie

Faptul că aerul condiţionat este una dintre cele mai mari descoperiri din lume, poate fi argumentat, însă contra argumentele lansate în 35 de grade Celsius, vor începe să sune destul de patetic.

Aerul condiţionat = blasfemie

Faptul că aerul condiţionat este una dintre cele mai mari descoperiri din lume, poate fi argumentat, însă contra argumentele lansate în 35 de grade Celsius, vor începe să sune destul de patetic. Mai demult, în vremurile apuse, parcă totul era mai calitativ, inclusiv cultura dezbaterii: cu 150 de ani în urmă, argumentul principal împotriva aerului condiţionat era faptul că frigul şi gheaţa vin numai de la Dumnezeu, iar aerul răcit în mod artificial este blasfemie. Această teorie a fost atât de eficientă, încât răspândirea producţiei de aer contiţionat a reuşit să fie discreditată 50 de ani la rând, iar inventatorul acesteia, persecutat până în mormânt. Dar spre ce folos toate aceste împotriviri? A camerelor de gheaţă, desigur.

Aerul condiţionat = blasfemie
Publicitate

Medicul american dr. John Gorrie, s-a mutat în FLorida în anul 1833, deoarece acest stat reprezenta un loc ideal pentru demeniul său de cercetare. Teoria doctorului specializat pe studiul bolilor tropicale, era următoarea: bolile sunt cauzate de aerul nociv. Curând el a observat că pacienţii originari din statele nordice, sunt mult mai rezistenţi la anumite boli, precum febra galbenă. A demarat un experiment prin care răcea aerul din saloane, pentru a atenua simptomele bolilor. Acest lucru a fost realizat destul de simplu: a suspendat blocuri mari de gheaţă, iar aerul rece având o greutate mai mare decât cel cald, a coborât la nivelul podelei, astfel menţinând camera rece. Problema cea mai mare era însă faptul că în însorita Florida, nu se prea putea găsi gheaţă. Dr. Gorrie a pus în aplicare planul B, în scopul de a-şi continua experimentul: s-a apucat să fabrice gheaţă.

Aerul condiţionat = blasfemie

În 1845, Gorrie renunţă la domeniul medical, pentru a se putea dedica în totalitate producţiei de gheaţă. În câţiva ani, s-a văzut şi rezultatul; în 1851 a lansat primul dispozitiv de fabricat gheaţă şi de răcire a aerului. Astfel, a intrat pe un domeniu interzis, intersectându-se cu magnatul Frederic Tudor, regele gheţii din acele vremuri.

Tudor şi compania sa Tudor Ice Company, s-a lansat pe piaţă, în secolul 19., prin activitatea de a transporta din friguroasa New England, gheaţă, către statele sudice, insulele Mării Caraibilor, dar transporta atât îm Europa, cât si în India. Comerţul cu gheaţă, şi-a luat cu adevărat avânt, de fapt prin anul 1830, când a început să se răspândeasca frigiderul, răcit primitiv cu blocuri de gheaţă. Compania TUdor ar fi suferit pierderi enorme, dacă exploatarea gheţii în în mediul să natural, ar fi fost în zadar şi învinsă de o masinărie care produce de una singura gheaţă. Regele gheţii, simţind pericolul, s-a folosit de toare mijloacele, resursele şi puterea sa, pentru a-l detrona pe inventatorul din Florida.

Gorrie ajunge să descopere, inopinant, cum toată presa americană îl batjocoreşte, în numeşte nebun şi opinia publică este cu totul împotriva lui: se considera blasfemie dacă omul voia să producă el gheaţă. Sponsorii şi fabricile partenere, au intrat în umbră încet, iar inventatorul rămâne singur: se pare că prostia omenească este atât de mare, încât acesta refuză să se răcorească în zilele toride de vară, adică să îşi uşureze viaţa. După ani de controverse şi lupte zadarnice, Gorrie suferă de o cădere nervoasă, iar în 1855, la 51 de ani, sărac lipit, acesta decedează.

Compania Tudor a mai înflorit jumătate de secol, iar ideea de aer condiţionat a fost dată uitării. La începutul secolului 20, un alt inventator, Willis Carrier (care de altfel s-a născut la 22 de ani de la data decesului lui Gorrie) a implementat o nouă idee: prin extragerea vaporilor de aer, şi-a contruit propria unitate de răcire a aerului. Camerele de gheaţă, astfel nu îşi prea mai aveau rostul, însă „mulţumită” Marii crize economice, a celor două Războaie Mondiale, aerul condiţionat a intrat cu adevărat pe piaţă, abia dupa anii 50, la aproximativ o sută de ani de la invenţia sa. În această eră, nimic nu a mai interferat cu marea invenţie, astfel, literalmente a schimbat lumea: în America, se pune pe socoteala aerului condiţionat, demararea emigrărilor populaţiilor către sud, în statele mai calde.

(Foto2: tudorice.com; Tudor Ice Company
Foto3: Universalimagesgroup)

Publicitate
Alte articole
Nu a fost de ajuns, vreau să mai învăţ!