În poveste, o prinţesă răsfăţată se împrieteneşte împotriva voinţei ei cu o broască, ce se transformă apoi într-un frumos prinţ.
Sigur aţi auzit zicala „Fiecare glumă are la baza un adevăr”. Ei bine, fiecare basm gen Disney, are la bază o poveste iniţială horor din Evul Mediu. Vom vorbi la un moment dat şi despre „Pinocchio” sau „Frumoasa din pădurea adormită”, însă astăzi este vorba despre o poveste clasică, pe primul loc în colecţia Fraţilor Grimm.
„Regele broască sau Heinrich cel din fier” (în limba germană, “Der Froschkönig oder der eiserne Heinrich”) este o poveste cunoscută în special versiunii tipărite a Fraţilor Grimm. În mod tradiţional, este cel dintâi basm din culegerea lor din folclor.
În poveste, o prinţesă răsfăţată se împrieteneşte împotriva voinţei ei cu o broască, ce se transformă apoi într-un frumos prinţ. Deşi în versiunile moderne, această metamorfoză are loc printr-un sărut dăruit de prinţesă broaştei, în varianta originală a Fraţilor Grimm, vraja broaştei este ruptă după ce prinţesa o aruncă, plină de dezgust, de un perete.
Într-o populară zicală asociată cu această poveste se spune, „Trebuie să săruţi o broască înainte de a-ţi găsi frumosul prinţ”, aceste cuvinte având menirea de a-i încuraja pe tineri să îşi caute adevărata dragoste, dar şi de a nu judeca după aparenţe.
Dacă ne întoarcem până în anul 1800, nici chiar aruncarea de perete nu este singura „pedeapsă” pe care o primeşte broasca prea insistentă. La cererea sa de a dormi în patul prinţesei, mai exact pe perna acesteia, timp de trei nopţi, prinţesa, fără prea multă demnitate,
- o aruncă de perete
- o decapitează
- şi îi dă foc sărmanei broaşte
Deloc în armonie cu lecţia noii versiuni, izbucnirea violentă dă roade, iar broscoiul redevine prinţ. Conform etnografilor şi criticilor, scena sărutului a fost introdusă odată cu prima traducere în limba engleză. Traducătorul Edgar Taylor a schimbat pur şi simplu povestea, pentru a crea o imagine mai romantică şi mai accesibilă copiilor. Această versiune a prins aripi în lumea întreagă.
