Cucerirea spaţiului este percepută în China ca un simbol al ambiţiilor partidului comunist aflat la conducere.
Tianjin din China este bine pregătit pentru a lansa sonda spaţială Chang'e-5, în 2017, pentru a colecta şi aduce mostre de roci lunare pentru cercetare ştiinţifică, a declarat de curând un cercetător lider chinez.
Savantul principal al Proiectului de explorare lunară a Chinei, Ouyang Ziyuan, a declarat reporterilor în nordul oraşului Tianjin că lansarea sondei Chang'e-5 reprezintă a treia etapă a eforturilor Chinei în explorarea lunară.
Prima etapă a expediţiei lunare a fost realizată prin trimiterea sondei Chang'e-1, un satelit circumlunar, în 2007. În ce-a de-a doua etapă, China a lansat sonda Chang'e-3 pe suprafaţa Lunii, în 2013. În mitologia chineză, Chang'e este numele unei femei care trăia pe Lună, într-un palat de jad. Numele său a fost dat deja sondelor spaţiale de observare a Lunii lansate până în prezent.
Cercetătorul a declarat că analiza structurii şi a componenţei probelor ce urmează a fi colectate de către Chang'e-5 ar ajuta oamenii de ştiinţă să aprofundeze studiul în formarea şi evoluţia Lunii. „Suntem pregătiţi. Fiecare laborator este pregătit”, a spus el. „După colectarea probelor, putem începe analiza imediat.” Ziyuan a mai declarat că lansarea Chang'e-5 ar îmbunătăţi tehnologia ştiinţei spaţiale chineze.
Ouyang a confirmat, de asemenea, că lansarea sondei Chang'e-4, un releu al Chang'e-3, ce în 2018, va ateriza pe partea îndepărtată a Lunii, reprezintă un progres imens în istoria omenirii.
Lansarea celor două sonde lunare au fost mai întâi anunţate de către Administraţia de stat pentru ştiinţă, tehnologie şi industrie la începutul acestui an. În paralel cu programul misiunilor spaţiale cu echipaj uman la bord, China a iniţiat un ambiţios program de explorare a Lunii şi vrea să devină al treilea stat care a trimis un om pe satelitul Terrei. Niciun astronaut nu a mai ajuns pe solul lunar din 1972.
Cucerirea spaţiului este percepută în China, care a alocat miliarde de dolari pentru aceasta, ca un simbol al puterii ţării şi al ambiţiilor partidului comunist aflat la conducere. China a încheiat deja cu succes, în iunie 2013, cea mai lungă misiune a sa cu echipaj uman la bord - Shenzhou X -, considerată de administraţia de la Beijing drept „o etapă victorioasă” în cursa pentru realizarea unei staţii spaţiale permanente proprii, până în 2020.
